Geithner nu vrea sa implice banii contribuabililor in “bancile toxice”

Cel mai mare adversar al ideii constituirii Toxic Bank este chiar secretarul Trezoreriei, Timothy Geithner, solutie pe care o considera prea costisitoare pentru contribuabilul american.

Numerosi fosti oficiali economici americani, printre care Frederic Mishkin, fost membru al Comitetului de Politica Monetara al Rezervei Federale si colaborator apropiat al presedintelui acestuia, Ben Beranke, si Simon Johnson, fost economist-sef al Fondului Monetar International, s-au pronuntat in favoarea separarii activelor bancilor in “bune” si “rele”.

Administratia Obama a anuntat ca va da publicitatii masurile de revizuire a programului de ajutor pentru sistemul bancar TARP, la inceputul saptamanii viitoare. In mare, Casa Alba ar avea de ales intre urmatoarele trei optiuni privind gestionarea problemei activelor cu potential mare de depreciere, majoritatea legate de valori imobiliare: garantarea lor, integrala sau partiala, de catre stat, preluarea lor de catre o banca de stat sau o “inmuiere” a reglementarilor aplicabile acestui tip de active.

“Indiferent care va fi optiunea ce va fi favorizata, trebuie inteles faptul ca aceasta va fi piesa de rezistenta a intregului plan financiar”, este de parere Keneth Rogoff, prefesor in cadrul Universitatii Harvard.

Democratii, pe voturile carora Casa Alba conteaza sa treaca prin Congres pachetul de amendamente ale TARP, sunt si ei impotriva ideii constituirii unei banci toxice.

“In primul rand, este vorba despre o solutie foarte costisitoare, care ne-ar putea costa pana la 4.000 miliarde dolari, daca este sa privim totalul activelor de acest gen detinute de bancile americane. In al doilea rand, este vorba despre impactul pe care avansarea de catre stat a unui pret pentru aceste active ar putea influenta alte componente ale pietei”, declara Charles Schumer, membru al comisiei pentru banci din Senatul Statelor Unite.

In Marea Britanie, problema se pune cu totul invers, ministrul de Finante, Alistair Darling, sprijina ideea preluarii de catre stat - este drept, nu in cadrul unei “banci toxice” - a activelor cu potential mare de depreciere detinute de banci.

In alta ordine de idei, Casa Alba a inceput o campanie de limitare a compensatiilor financiare primite de conducerile corporatiilor, plafonand incasarile directorilor executivi ai companiilor, care vor beneficia de fonduri publice in valoare de 500.000 de dolari pe an.

Obama i-a criticat dur, in repetate randuri, pe directorii bancilor de pe Wall Street, pentru ca au acceptat bonusuri de miliarde de dolari, intr-o perioada in care sistemul financiar este aproape de colaps, si a promis, de mai multe ori, ca reforma sistemului de compensatii financiare in sectorul privat va face parte dintr-un pachet de reglementari stricte pentru industria financiara.

Plafonarea platilor la 500.000 de dolari pe an reprezinta prima etapa a unui program amplu de restructurare a practicilor de compensare financiara, care se va bucura de sustinerea populatiei si va distrage atentia publicului de la problemele politice cu care se confrunta noua administratie, dupa demisia de marti a fostului senator Tom Daschle din functia de sef al reformei in sistemul de sanatate