Un prim pas a fost deja facut in sectorul creditelor de catre cea mai importanta banca germana, Deutsche Bank, care a rupt total contractele sale cu parteneri iranieni.
“Vom face eforturi ca si in cadrul altor sectoare economice sa se intample acelasi lucru”, a declarat Merkel, subliniind ca “nu putem permite ca, in politica noastra externa, sa existe conflicte intre valorile la care aderam si interesele de afaceri”.
Iranul este acuzat de catre tot mai multe voci ale comunitatii nord-atlantice ca sub masca programului nuclear civil ascunde, de fapt, unul de inzestrare cu arme de distrugere in masa.
Acest program, care, in acest moment, cuprinde aproape 3.000 de centrifuge in functiune, este capabil, considera expertii militari, sa produca, in mai putin de un an, o cantitate de uraniu imbogatit suficienta pentru fabricarea unei arme atomice de putere medie.
Inasprite de doua ori doar in ultimul an, sanctiunile ONU nu au fost de natura sa determine autoritatile de la Teheran sa coopereze cu expertii Agentiei Internationale pentru Energie Atomica si, cu atat mai putin, sa intrerupa operatiunile de imbogatire a uraniului, iar presedintele iranian Mahmoud Ahmadinejad nu a facut niciun secret din faptul ca nu va acorda occidentalilor nicio concesie in plus fata de cele impuse de organizatie.
Statele Unite, care, sub administratia republicana, prin vocea presedintelui George W. Bush, a secretarului de stat Condoleezza Rice si a secratarului pentru aparare Robert Gates, au condus corul criticilor internationale la adresa Iranului, solicita acum aliatilor sai sa izoleze economic aceasta tara, inasprind restrictiile din domeniul comertului international dincolo de recomandarile prevazute de rezolutiile ONU. In aceasta noua abordare a problemei iraniene, Washingtonul atribuie Berlinului un rol esential, dat fiind ca acesta este al doilea partener comercial al Teheranului.
Discutiile dintre europeni si iranieni pe marginea dosarului nuclear au fost, practic, suspendate sine die.
