> Creste activitatea Consiliului Concurentei in aceasta perioada de criza? Sunt mai multe analize pe ajutoare de stat etc.?
Sigur ca da, ca sa ajuti economia reala si sistemul financiar, este nevoie de noi scheme de finantare, de ajutorare. Si noi, dar si Comisia Europeana suntem acum mult mai rapizi, Comisia este, poate, si putin mai flexibila in reguli, in aceasta perioada de criza.
> Dar ce fac ministerele, Guvernul? Cum vor sa ajute firmele?
De exemplu, Ministerul Economiei si AVAS ne-au trimis doua scheme de ajutoare de stat pe care am inceput sa le discutam cu oficialii Comisiei Europene. Vor fi ajutoare de stat pentru salvare si pentru restructurare. Ajutorul de stat pentru salvare se da pentru o perioada de sase luni, efectiv numai pentru salvarea companiei respective. Schema se adreseaza IMM-urilor din portofoliile celor doua institutii. Ajutorul de salvare este inclusiv pentru capital de lucru, ca sa tina firma pe picioare pentru o perioada scurta de timp. Banii pot sa vina cash sau ca garantii. Ei trebuie rambursati, in principiu, in termen de sase luni. La ajutorul de stat pentru restructurare, poti sa mai prelungesti insa perioada daca negociezi cu oficialii europeni si ei accepta, difera de la caz la caz. Ajutorul pentru restructurare este dat, se asteapta apoi sase luni, dupa care trebuie prezentat un plan de restructurare sau de lichidare. Ajutorul de stat pentru salvare este foarte rapid, cel de restructurare te ajuta pentru o perioada mai lunga daca este nevoie. Pot fi si granturi, adica anumite cazuri in care statul nu mai cere banii inapoi. Cele doua institutii ale statului, Ministerul Economiei si AVAS, se pregatesc astfel pentru o situatie de urgenta, de criza, in care ar trebui sa intervina.
> Ce conditii ar trebui sa indeplineasca societatile pentru a primi acesti bani?
In primul rand, trebuie sa-si reduca din cota de piata, sa arate ca nu devin mai puternice pe pietele lor, ci ca devin viabile. Logica este: nu te ajut sa devii mai puternic, sa-ti cresti cota de piata, ci tu trebuie sa-mi arati ca dimpotriva. Logica este simpla, repet, uitati-va la banci, au primit bani, dar sunt obligate sa-si vanda din filiale, sa se restructureze. Banii merg spre IMM-uri, cum ziceam. Sa revin la ajutorul de stat pentru restructurare, firma trebuie sa puna si ea 50% si aici pentru unele ar putea sa fie o problema, pentru ca nu prea au acesti bani, dar asta este regula. Este vorba de 50% din capitalul necesar pentru restructurare. Poate sa presupuna si concedieri, acolo unde este cazul.
>Despre cati bani vorbim?
La ajutoarele de stat pentru salvare este vorba despre un numar maxim de 15 beneficiari pentru doi ani, suma totala alocata urmand sa fie de circa 30 milioane de euro. La ajutoarele de stat pentru restructurare, numarul potential mediu pe an este de 50 de societati, tot pe doi ani 2009-2010, iar bugetul este echivalentul in lei a 180 milioane de euro.
> Oltchim? Ce se discuta pentru aceasta companie?
Oltchim este un caz tratat separat. Comisia este foarte atenta cu situatia lui, pentru ca exista si o plangere a actionarului minoritar - PCC. Se discuta, in primul rand, conversia datoriilor in actiuni si apoi preluarea petrochimiei de la Arpechim. Este nevoie pentru aceasta petrochimie ca Oltchim sa aiba bani pentru acoperirea datoriilor, de bani pentru capital de lucru, dar si pentru modernizare.
> Oltchim poate sa beneficieze de un ajutor de stat pentru salvare?
Nu. Nu pe modalitatea asta. Un ajutor de stat te prinde in clesti in Uniunea Europeana, sunt anumite conditii care trebuie foarte strict respectate.
> Ce alte ajutoare mai pot fi?
De exemplu, este o schema de garantii a EximBank. Este vorba despre garantarea imprumuturilor in contul statului cu 90% din valoarea creditului. Este o schema care poate fi acceptata in contextul crizei. Acum, se acopera cel mult 80%. Schema a fost trimisa deja la Comisie si suntem intr-o faza de prenotificare. Lucrurile merg acum mult mai repede. Bugetul alocat acum de EximBank este in jur de 15 milioane de lei.
> Sunteti intr-o situatie de incompatibilitate cu functia de presedinte al Consiliului Concurentei, spune ANI. Vi se doreste schimbarea? Ce se intampla?
E uluitor ce se intampla. Mandatul meu se termina in momentul cand depune juramantul noul presedinte al Consiliului Concurentei. Practic, au trecut cinci ani. Mihai Berinde, al carui mandat l-am continuat, a depus juramantul undeva in martie, acum este aprilie. Si nu este numai cazul meu. Mai sunt alti trei membri ai plenului (Mihail Giugariu, Benedict Sarbu si un alt post vacant, n.red.). Guvernul a propus inlocuitori pentru toti cei patru membri (inclusiv presedintele este membru al plenului, n.red.), iar seful statului care da decizia finala nu a dat niciun semn de trei-patru saptamani.
> Ce se intampla?
Noi am suportat aici si suportam o gramada de presiuni. Am primit o serie intreaga de anonime trimise de diversi oameni care se dau drept angajati ai Consiliului Concurentei, au fost oameni care mai aveau putin si erau urmariti penal pentru deciziile pe care le-au luat in plenul Consiliului Concurentei. Este dificil sa lucrezi asa.
> Ce contin anonimele?
Se spunea ca as fi luat spaga sau ca am definit piata cablului TV ca fiind o piata nationala, sa-i salvez pe rechinii de acolo ca sa nu fie in pozitie dominanta, asta in momentul cand erau sute de societati de cablu, ca am un PFA... etc. Problema a devenit a institutiei cand anonimele au aratat ca este vorba, in mod clar, de niste cazuri care au legatura cu activitatea Consiliului Concurentei.
> La ce va referiti?
Pai, este vorba despre cum s-a votat in plen. Era 4 la 2. Intrebati-i pe domnii cutare, cutare si cutare de ce au votat contra.
> Despre ce vorbiti?
Despre niste cazuri. Anonimele erau de fapt pentru a crea presiune, fie sa scape de niste persoane pentru a obtine un anumit tip de solutie pe niste cazuri, de fapt pe un caz. Asta era miza. Probabil, a fost o cauza a plecarii fostului presedinte (Mihai Berinde, n. red.), este o situatie care dureaza de mai mult timp, de ani intregi.
> Este un singur caz si acum?
Da. Anonimele au fost trimise comisarilor europeni, lui Barroso (presedintele Comisiei Europene, n.red.), lui Neelie Kroes (comisarul european pentru Concurenta, n. red.), sefului statului, tuturor. Problema este ca ele au priza. Intre timp, am dat note explicative de mai multe ori pe la politie, pe la Inspectoratul General de Politie, a trebuit sa explicam inclusiv cum am luat anumite decizii in anumite cazuri de concurenta. Au ajuns la Procuratura Generala care a zis ca nu este competenta, ca nu suntem ministri ai Guvernului si a dat la cine a crezut ea ca este competenta: politia de sector. Pe vremea celuilalt presedinte ajunsesera pe punctul ca politia de sector sa dispuna inceperea urmaririi penale pe baza unor anonime ca au judecat intr-un fel si nu intr-altul. Noroc ca a ajuns din nou la Procuratura Generala, care a facut lumina si a spus ca membrii plenului nu pot fi urmariti penal pentru modul cum judeca dosarele. Intr-un an si jumatate, am dat cel putin trei-patru note explicative. Inainte sa ajung in aceasta pozitie, eram doar desemnat, a fost o anonima ca am luat spaga la privatizarea Romtelecom. La cinci zile dupa ce am venit aici au venit ofiterii pe usa. Dupa patru luni, alta anonima, alte note si pe urma ANI (Agentia Nationala de Integritate, n. red.) la care am dat explicatii pentru “o anonima” de la Ioan Apostol, angajat al Consiliului Concurentei, un om care nu exista... Sunt dezamagit de ANI si de profesionalitatea angajatilor lor. Nu ma voi opri aici in cazul cu ANI, voi merge mai departe, pentru a nu-mi fi atacat prestigiul si pentru ca afecteaza si activitatea institutiei pe care o reprezint. Nu sunt un tip razboinic, dar imi voi apara renumele. Povestea trebuie lamurita, eu nu mai aveam nicio activitate de consultanta cu mai multe luni inainte sa ajung presedinte. Am declarat asta si la Fisc. Sa vina acum ANI si sa spuna ca eu sunt incompatibil, mi se pare ca este, in mod evident, o facatura.
> Este o presiune mai mare asupra Consiliului acum? Angajatii cum se simt?
Da. Din cauza notelor, a anonimelor, a politiei. In anonimele respective sunt vizati patru membri ai plenului si o directoare. A fost un raportor care a trebuit sa dea note explicative la politie mai multi ani. Raportorul respectiv (cand a fost cazul de urmarire penala) a trebuit sa tina chestia asta in carca, inclusiv cu avocat platit din bani proprii. Oamenii de aici vad ce a patit un raportor care are coloana vertebrala, normal ca sunt speriati si isi vor schimba si isi schimba comportamentul. Cel putin o vor lasa mai moale cu cazurile si nu ai ce sa le faci, pentru ca este decizia lor cand le termina. Poti sa pui o anumita presiune, dar nu poti forta sa rezolvi tu problema de fond.
> Credeti ca si inspectorii, raportorii simt o presiune mai intensa, in momentul de fata, pe tot acest fond?
Sigur ca da! In mod cert, simt acum o presiune mai mare. Uitati-va ca, in ultimele luni, nu a mai iesit niciun caz, si ma refer la o investigatie finalizata printr-o decizie a Consiliului.
> De cate anonime vorbim? Sunt cateva zeci?
Nu. Nu au ajuns acolo, dar se trimit pe adresele de e-mail ale tuturor angajatilor, nu cred ca scapa cineva sau sosesc in vraf prin posta. Unele dintre ele contin si informatii care pleaca in mod sigur din institutie. Ele apar in preajma unor sedinte ale plenului in care se discuta cazuri importante sau acelasi caz de care vorbeam mai devreme.
Normal ca asta ne afecteaza activitatea. Un raportor s-a pensionat si a trebuit sa continue cu avocat platit din bani proprii sa se apere in instanta... E incredibil! S-a finalizat fericit atunci, dar oamenilor le este teama...
CV Gheorghe Oprescu
- Septembrie 2007-prezent: presedintele Consiliului Concurentei
- 1986-prezent: profesor universitar la catedra de Economie din Universitatea Politehnica Bucuresti
- Preda cursul de macroeconomie in cadrul Institutului de Administratie Publica si a Afacerilor Bucuresti - ASEBUSS, programul romano-american Executive MBA
- Este specializat in domeniul protectiei concurentei (antitrust si controlul ajutoarelor de stat)
- A absolvit Academia de Studii Economice in anul 1982
- 2005-2007: team leader la Centrul Roman de Politici Economice
- 2002-2004: consilier al presedintelui Consiliului Concurentei. In perioada 1996-2001 a fost vicepresedinte al institutiei
- A fost consultant pentru Guvernul Romaniei, Comisia Europeana si Banca Mondiala pentru diferite proiecte
Profil Consiliul Concurentei
- Este o autoritate administrativa autonoma care are drept scop protejarea si stimularea concurentei pentru asigurarea unui mediu concurential normal
- Rolul este sa restabileasca si sa mentina un mediu competitiv normal, pe de o parte, si sa monitorizeze pietele si sa supravegheze jucatorii de pe aceste piete, pe de alta parte
- Reprezinta Romania in relatiile cu organizatiile si institutiile internationale de profil si coopereaza cu autoritatile de concurenta comunitare si extracomunitare
Acest articol nu reprezintă consultanță financiară.
