Gigantul marş al Chinei spre oraş

În ultimii 15 ani, urbanizarea a devenit totodată nu doar un proces în sine dar şi motorul care a tras economia chineză după el. Circa 3-4 sute de milioane de oameni din zonele fermiere sărace, mizere şi-au găsit drumul către o relativă prosperitate oferită de zonele urbane în curs de modernizare sau deja modernizate.

Asistăm de fapt la o mare migraţie a poporului chinez dinspre sat şi sărăcie spre luminile atrăgătoare ale oraşelor ce se ridică spre cer cu zgârie nori financiari, la marginile cărora se construiesc cartiere rezidenţiale pentru ceea ce devine patura mijlocie a Chinei de azi şi de maine.

Dacă odată migraţia Chinei s-a produs peste graniţe, către atracţia occidentului, azi migraţia Chinei se întamplă chiar la ea acasă. Cu la fel de mare impact social, cu şi mai mare impact economic. Este o forţă de dezvoltare irezistibilă.

Marile oraşe chineze – circa 50 la număr care depăşesc peste un milion de locuitori, comparativ cu doar 9 astfel de metropole americane – devin din ce în ce mai aglomerate şi din ce în ce mai scumpe. Este un fenomen similar celui care a dat o nouă formă şi înfăţişare Americii de după cel de-al doilea razboi mondial.

Se datorează unei dorinţe inevitabile a clasei mijlocii de a avea ceva mai mult spaţiu de locuit, de trăit, şi bineînţeles totul la un preţ rezonabil. Oamenii caută un mic spaţiu verde şi un aer curat, departe de poluarea urbană, dar aproape de centrele financiare şi economice cărora le sunt subjugaţi.