Google a pornit razboiul asimetric impotriva Microsoft

Serviciul gmail are zeci de milioane de utilizatori... nici nu mai conteaza cati anume, exact, din moment ce nimeni dintre cunoscutii mei, nimeni dintre noii cunoscuti, nimeni dintre necunoscutii care imi trimit mesaje anonime, nimeni dintre oricine, in fine, nu are cont altundeva decat la gmail.

Nu stim nici cate organizatii au aderat la docs and spreadsheets, clientul tipic fiind universitatile, fundatiile non-profit sau afacerile de mici dimensiuni. In fond, cine ar plati 50 de dolari pe an, de statie de lucru, numai pentru a primi ceva mai mult spatiu de stocare si ceva mai multa atentie de la serviciul de suport si, sigur, pentru a scapa complet de mesajele publicitare care, la versiunea free, sunt componenta de baza a produsului? Da, chiar asa, Google, cati utilizatori platitori de 50 de dolari pe an pentru Office-ul online ai?

Google nu spune cati. Daca intr-adevar are asemenea clienti, veniturile generate de acest model de business sunt nesemnificative. 98% dintre venituri provin tot de la publicitatea contextuala. Acum, pentru ca viitorul ar putea aduce o surpriza de proportii, dar nu as putea spune cand, ci de ce: potentialul ideii Google, care ar putea provoca o migratie masiva a utilizatorilor, firme sau indivizi, confruntati cu costurile tot mai crescute ale licentelor Microsoft. Hai sa calculam:

Pentru o firma cu 1.000 de statii de lucru, care au nevoie de aplicatii de productivitate si colaborare, oferta Google inseamna 50.000 de dolari pe an, pentru echivalentul online al Office. Office-ul original, de la Microsoft, dar intr-o versiune de baza (fara baza de date Access, fara instrumentele de web Front Page), necesita un buget de aproape 400.000 de dolari. Dar, ajung doua cifre pentru o decizie de business?

 Online/onsite. Lucrurile stau asa: pentru utilizarea Google Apps (alternativa online) ai nevoie de un furnizor de internet, care sa iti garanteze un nivel minim al serviciului. Ia uita-te pe contractul cu ISP-ul tau: ai vreo clauza legata de SLA (Service Level Agreement)? Mai mult – ai costuri consistente legate de traficul internet, pe cand, la alternativa onsite (Microsoft), costurile cu internetul nu depind decat de nevoile de comunicare si colaborare, nu si de productivitate. Plus ca, oricum este nevoie de un sistem de operare pe calculatoarele utilizate – si nu am intalnit inca o organizatie semnificativa in Romania ale carei statii de lucru sa ruleze Linux. Deci, ramane Windows, deocamdata XP, si aceasta din cauza ROI si TCO, doua acronime dragi planificatorilor financiari din orice corporatie, care semnifica eficienta financiara a investitiei, respectiv costurile colaterale pe care le implica investitia.

Chiar daca tehnologia se invecheste la fiecare sase luni, cei trei ani de amortizare legala a oricarei investitii in tehnologie inseamna ca, numai dupa 1.000 de zile, un CFO va autoriza un upgrade de hardware, cu tot cu sistem de operare si suita Office in licentiere OEM, adica la un pret mai mult decat atractiv, eventual in leasing, sa se poata deconta pe cheltuieli, nu ca investitie. Plus SLA, plus suport, plus independenta fata de eventualele sincope in accesul internet.

si Google Apps mai are de luptat cu ceva: chiar daca nu o recunosc, corporatiile, companiile medii si chiar firmele mici ajung sa fie dependente de Windows si de Office. De ce? Imaginati-va ca o companie decide sa adopte utilizarea unei aplicatii complexe de tip ERP. Aceasta implica o analiza complexa a fluxurilor si proceselor din cadrul organizatiei – care poate provoca modificari in modul de operare al companiei respective – urmata de o implementare complicata, cu multi pasi laterali si multe eforturi. Dupa ce “supravietuieste” unei implementari cu o durata de trei pana la 18 luni, o corporatie poate fi considerata, chiar daca nu o va recunoaste niciodata, dependenta de aplicatia respectiva si de platforma tehnologica pe care a implementat solutia respectiva.

Asa ca, daca a legat ERP-ul, CRM-ul si SFA-ul de Exchange, Office, daca vizualizarea se face printr-un IE7, daca datele sunt trase printr-un Excel si totul sta pe Windows, atunci degeaba vine Google cu o oferta similara gratuita: pentru a o adopta, renuntand la Microsoft, orice corporatie trebuie sa accepte sa piarda bani grei, business, cote de piata, clienti – pretul opririi sistemului informatic pentru schimbarea tehnologiei. Singurele companii care ar putea migra de pe platforma Microsoft pentru alternativa online sunt cele care nu folosesc decat produse “din cutie” – software standard.

si apropo de standarde, Microsoft poate ca nu a fost cea mai inventiva companie: Lotus a creat primul tabelele din actualul Excel, WordPerfect a trebuit cumparat cu totul, Apple a spart gheata cu interfetele comode si Netscape, a creat browserul eficient de internet alternativa la Internet Explorer... apropo, a mai auzit cineva ceva de Netscape? A, sa nu uit, dupa doi ani de cosmaruri de securitate si vulnerabilitati incredibile, Microsoft a cumparat pur si simplu tehnologia antivirus, antispam, anti-ce-vrei de la Gecad, pentru a-si captusi Longhornul din 2004, actualul Vista.

Dar, daca la capitolul acesta Microsoft nu este deci o referinta, atunci marea virtute a corporatiei din Redmond este insistenta si determinarea. In fiecare an, apar noi posibili rivali, cu idei geniale, fac valva, dupa care apare discret un anunt ca Microsoft ofera cutare facilitate... standard. Asa a fost cu Excel, Word, PowerPoint, inventate de altii si transformate de Microsoft in standarde universal valabile. Aceste randuri, care oglindesc realitatea, vor fi contestate.

Dar acest articol a fost scris pe un Word sustinut de un XP Pro, preinstalat pe un computer care porneste dupa apasarea unui buton. La asta se reduce, de fapt, totul. Plus detaliile, cum ar fi ca Excel permite accesarea unui document in mod selectiv, pe baza de acordare de drepturi de acces de catre creatorul documentului. In romana explicita, directorul financiar poate, in cadrul unei sedinte, sa permita numai catorva dintre participanti sa ii acceseze fisierul cu balanta pe trimestrul curent. Google Apps nu poate oferi aceasta facilitate. Dar ofera aceeasi imagine, aceeasi interfata, aceeasi senzatie si, pentru utilizatorii obisnuiti, cam aceleasi functionalitati. Mimeaza Office. si e free!

Subtilitate. Dar Google nu a facut, inca, sau nu va face, aceeasi greseala ca toti cei ce au atacat suprematia Microsoft. Da, filozofez, dar cat timp cineva incearca sa loveasca Microsoft si o face pe terenul acestuia si in stilul acestuia, va pierde.

Google mizeaza subtil pe schimbarea modului in care utilizam software-ul. Este pur si simplu fabulos: Google ofera o alternativa online la software-ul onsite, legat de hardware, al lui Microsoft, mizand pe revolutia evidentiata de telefonia mobila, unde producatori de terminale si operatori de servicii se taie saptamanal in facilitati si servicii cu valoare adaugata. Google mizeaza tocmai pe faptul ca omul obisnuit incepe sa depinda tot mai mult de mobilitate, ca accesul la internet devine omniprezent si, cumva, garantat. Este un razboi asimetric: Google nu ataca Microsoft la produse, servicii, calitate sau inovatie. Google ataca Microsoft la consumatori, mizand pe obiceiurile acestora de maine. Este un razboi asimetric perfect, conform definitiei lui Alvin Toffler, in “Razboi si Antirazboi”.

Caci asta a pornit Google acum: un razboi asimetric impotriva Microsoft. Este primul concurent care loveste corporatia de la Redmond, intr-un stil greu de parat, chit ca Microsoft experimenteaza, de trei luni, la noi si in Africa de Sud, modelul de software preplatit: Office pe cartele reincarcabile de trei si sase luni. Plus initiativa de acum zece luni, Microsoft Live, prin care gigantul software ofera micilor afaceri domeniu, website si e-mail. Spectaculosul Linux a fost tot o initiativa simetrica – un demers orientat impotriva sistemului de operare Windows, care dupa trei ani de dispute teoretice sterile a sfarsit prin a fi numai un alt sistem de operare...

Google nu lanseaza nimic spectaculos, ci propune, plat si aparent fara miza, o chestie alternativa la Office, mizand pe nimic altceva decat pe mobilitatea in crestere a indivizilor. A prins, o sa prinda? La fel ma intrebam cu sapte-opt ani in urma: o sa prinda vreodata gmail? Da, dar in asa hal ca a scos complet din discutie Hotmail.

Umar la umar
La sfarsitul anului fiscal 2007 (iulie 2006-iunie 2007), Microsoft raporta o cifra de afaceri de 51,12 miliarde dolari. Adunate, ultimele doua trimestre din 2006 si primele doua trimestre din acest an au adus Google o cifra de afaceri de 13,43 miliarde dolari.

Daca si semestrul II al anului va fi la fel de bun ca primele doua (3,66 miliarde in T1 si 3,87 miliarde in T2), atunci, la sfarsitul acestui an calendaristic, Google ar putea trece si de bariera de 15 miliarde pe an, in timp ce Microsoft si-a bugetat, pentru anul fiscal 2008 (iulie 2007-iunie 2008), veniturivvv de 58 miliarde dolari. De unde rezulta ca Google are o rata de crestere mai mare decat Microsoft.

Aproape de miliard
Google a inregistrat in trimestrul II un profit de 925 milioane de dolari (aproximativ 670 milioane de euro), in crestere cu 28% fata de aceeasi perioada a anului trecut. Cifrele raportate nu s-au ridicat, insa, la asteptarile analistilor, profitul fiind mai mic decat cel de un miliard, inregistrat in T1. Vanzarile totale au crescut cu 58%, la 3,87 miliarde dolari (2,80 miliarde euro), in comparatie cu aceeasi perioada a anului trecut.

Microsoft, in liga A
Microsoft, cel mai mare producator mondial de software, a consemnat in ultimul trimestru fiscal un profit net de 3,04 miliarde dolari (2,2 mld. euro), in crestere cu 7%. Vanzarile grupului american au crescut cu 13% in perioada mentionata, la 13,4 miliarde dolari (9,7 mld. euro), compania inregistrand pentru prima data in istoria sa venituri pe intregul an mai mari de 50 miliarde dolari.

Dincolo de rezultatele in crestere, unii analisti s-au aratat dezamagiti de performantele financiare ale celui mai important produs al companiei, sistemul de operare Windows Vista. Veniturile diviziei Windows Client, de 3,8 miliarde dolari (2,7 mld. euro), in crestere anuala cu 14%, au fost caracterizate de analisti ca fiind destul de timide, in comparatie cu estimarile de 3,9 miliarde dolari (2,8 mld. euro) si oarecum surprinzatoare, luand in considerare datele recente cu privire la cresterea vanzarilor de PC-uri, de 12,5%, potrivit IDC.

Divizia Microsoft Business, care dezvolta produsul Office, a inregistrat o crestere de 18,6% a veniturilor, la 4,63 miliarde dolari (3,3 mld. euro), depasind cu 200 milioane de dolari (145 mil. euro) tinta de vanzari. Grupul de servicii online, unde Microsoft concureaza direct cu Google, a consemnat in ultimul trimestru cresteri ale veniturilor din publicitate de 33%, pana la 544 milioane de dolari (394 mil. euro).