Studiul a fost realizat de asociaţia e-Parliament, care militează pentru democraţie parlamentară în lume, cu ajutorul unui grup de universitari şi experţi din toată lumea coordonaţi de un profesor de ştiinţe politice de la Berkeley, Steven Fish.
Criteriile reţinute sunt trei: libertatea de a candida la alegeri; condiţiile de înregistrare pe listele electorale, procedurile de vot şi numărarea buletinelor; libertatea de expresie în timpul campaniilor electorale. Pentru fiecare dintre criterii, fiecare ţară primeşte o notă de la 0 la 4, iar totalul punctajelor pentru fiecare criteriu este nota acordată gradului de democraţie al scrutinelor.
România, unde scrutinul de referinţă este cel din 2004, primeşte nota maximă - 4 - la capitalul libertate de a candida, 2 (jumătate din nota maximă) la alcătuirea listelor electorale, procesul de vot şi numărarea voturilor, şi un 3 la libertatea de expresie în campania electorală. Astfel, scorul total al României este 9.
Nota 2 la alcătuirea listelor electorale, procesul de vot şi numărarea voturilor corespunde situaţiei în care "practicile frauduloase sau dificultăţile tehnice serioase la înregistrarea alegătorilor, în procedurile de vot sau numărarea voturilor sunt comune, deşi nu răspândite la scară largă". În plus, acest punctaj corespunde situaţiei în care există "adesea îndoieli în privinţa acurateţii rezultatelor" alegerilor.
Nota 3 de la capitalul libertate de exprimare în timpul campaniei înseamnă că "există un grad considerabil de libertate de comunicare în timpul campaniilor, dar candidaţii sau votanţii au uneori motive să creadă că nu pot discuta deschis anumite probleme fără teama de consecinţe, sau unii participanţi la alegeri întâmpină limitări ale capacităţilor lor de a-şi face publice vederile".
Cu scorul total 9, România se încadrează la categoria "proces electoral în mare parte deschis", în timp ce un punctaj de 11 sau 12 ar fi plasat ţara noastră în categoria statelor cu "proces electoral închis", alături de, spre exemplu, Polonia. Ţările cu note între 0 şi 5, categoria în care intră Rusia, au "proces electoral deschis sau inexistent", iar 6-8 corespunde unui "proces electoral restrictiv", categorie unde intră Republica Moldova.
Chişinăul, unde rezultatele alegerilor din 5 aprilie sunt în continuare foarte contestate de opoziţie, primeşte nota 3 la capitolul libertate de a candida, ceea ce înseamnă că "în principiu, oricine poate candida, dar există bariere formale (...) sau informale (...) care pot împiedica potenţialii candidaţi să participe la scrutin". Este vorba despre condiţii dificil de îndeplinit pentru înregistrare, intimidări sau chiar mituirea potenţialilor candidaţi. Dacă la proceduri electorale, Moldova primeşte nota 3, stând mai bine decât România (2), la capitolul libertate de expresie în timpul campaniei, lucrurile stau invers. Astfel, în Republica Moldova "există limitări substanţiale ale comunicării politice în timpul campaniilor; unele probleme nu pot fi discutate deschis de candidaţi sau votanţi din cauza temerii de sancţiuni" sau există cazuri în care "unii participanţi la alegeri întâmpină limitări serioase ale capacităţii lor de a-şi expune vederile.
Georgia, altă ţară în care respectarea democraţiei este urmărită cu interes, are nota 6, mai prost decât Macedonia (8), care are statut de candidată la UE. În schimb, Albania, Armenia, Bosnia-Herţegovina, Kosovo şi Muntenegru obţin 9, ca şi România. Bulgaria, Croaţia şi Ucraina obţin 11.
Acest articol nu reprezintă consultanță financiară.
