Grecia a intrat oficial în proiectul de gazoduct South Stream

Acest acord "de cooperare pentru înfiinţarea şi exploatarea gazoductului pe teritoriul Greciei" a fost semnat la Kremlin de ministrul rus al energiei, Viktor Hristenko, şi ministrul elen al dezvoltării, Christos Folias, cu ocazia vizitei la Moscova a premierului elen Costas Karamanlis. "Această decizie deschide noi orizonturi cooperării ruso-elene şi sunt convins că o astfel de abordare, vizionară şi pragmatică, a liderilor eleni va aduce într-un viitor foarte apropiat câştiguri considerabile Greciei, Balcanilor şi întregii Europe", a declarat Vladimir Putin.

Ministrul elen al dezvoltării Christos Folias declarase la începutul lunii că Grecia s-a hotărât să se alăture proiectului South Stream, susţinut de Kremlin, consolidându-şi astfel legăturile energetice cu Rusia.

La rândul său, premierul Karamanlis a declarat vineri că guvernul elen susţine "puternic" proiectul South Stream şi examinează participarea la acest proiect. Grecia importă din Rusia 80% din gazul natural consumat.

Conducta South Stream, care va fi construită de compania rusă Gazprom în colaborare cu grupul italian ENI, va transporta anual către Europa 30 de miliarde de metri cubi de gaz provenind din Rusia.

Grecia va deveni un stat de tranzit al braţului sudic al conductei, care va transporta gaz către Italia.

Proiectul, care are ca obiectiv declarat transportul către Europa al gazelor exploatate de Gazprom în Siberia şi care este considerat principalul competitor al proiectului Nabucco, susţinut de SUA şi UE şi destinat să reducă dependenţa energetică a Europei de Rusia, va costa în jur de 10 miliarde de euro.

Nabucco, ale cărui costuri sunt estimate la jumătate faţă de South Stream, prevede construirea unui gazoduct care să tranziteze Turcia şi sud-estul Europei transportând gaz provenind din Orientul Mijlociu şi Asia către Uniunea Europeană, reducând astfel dependenţa europenilor de gazul rus.

South Stream va porni din Rusia şi va traversa Marea Neagră către Europa printr-o conductă subacvatică de 900 de km. Ţări balcanice precum Serbia, Bulgaria, dar şi Ungaria, s-au alăturat de curând proiectului.

Washingtonul, îngrijorat că Rusia îşi consolidează poziţia de monopol asupra pieţei energetice europene, a cerut ţărilor, inclusiv Greciei, să îşi diversifice furnizorii de energie.

Surse de la Kremlin au spus săptămâna trecută că Putin şi Karamanlis vor discuta şi despre conducta petrolieră ruso-bulgaro-elenă, în valoare de 950 de milioane de euro, asupra căreia s-a ajuns la un acord anul trecut, după 14 ani de negocieri. Faza de construcţie a conductei de 280 de km, care va porni din portul bulgar Burgas, de la Marea Neagră, către portul Alexandroupolis, de la Marea Egee, va fi demarată în scurt timp. Ea este destinată să transporte către Europa Occidentală petrol din Caspica, ocolind strâmtorile turce supraaglomerate Bosfor şi Dardanele.

Sursa: NewsIn