'Doar daţi-ne banii şi gata. Şi daţi-ne oricât vă cerem!'

Grecia a văzut ca prim-ministrul spaniol Mariano Rajoy a cerut un împrumut... asta, după ce a asigurat pe toată lumea în mod repetat şi cu cea mai mare sinceritate că nici Spania, nici băncile ei nu au nevoie să fie împrumutate, arată Business Insider.

 

Nimic nu le-a scăpat privirilor agere ale grecilor atunci când Rajoy şi-a proclamat victoria sâmbătă, după ce a primit 100 de miliarde de euro fără a i se cere nimic în schimb. Asta au şi vrut politicienii greci, care au jubilat la auzul veştii. Jugul reformelor structurale şi al măsurilor de austeritate impuse de Germania fusese înfrânt. Protestele germanilor, finlandezilor şi oficialilor UE cum că nu aşa s-au înţeles, nu au contat pentru greci; au fost, de fapt, multe condiţii impuse, care te fac să te întrebi dacă până la urmă chiar a fost încheiat vreun acord.

 

Dar acea rază de speranţă, oricât de înşelătoare s-a dovedit a fi apoi, nu a oprit falimentul băncilor greceşti. Companiile şi persoanele fizice au transferat fiecare euro pe care l-au avut către băncile altor ţări şi au pus la saltea bani albi pentru zile negre, de teamă că depozitele în euro vor fi convertite în drahme  cât de curând. Puţinii euro rămaşi în economie vor fi cheltuiţi după alegeri. Ultimele resurse vitale ale Greciei sunt supte de înşişi locuitorii ei.

 

Aşadar, Troica i-a acordat sistemului bancar grec o transfuzie vitală în valoare de 18 miliarde de dolari, bani care au sosit săptămâna trecută. Mai sunt şi alţi bani disponibili la Serviciul de Asistenţă de Urgenţă cu Lichidităţi a BCE, care acordă împrumuturi prin băncile centrale mai departe, către băncile regionale. Cu toate astea, BCE nu a răspuns clar pentru cât timp şi în ce condiţii vor continua să acorde aceşti bani, fiind îngrijorată că nu face decât să strice orzul pe gâşte în acest caz.

 

Iar escrocheriile sunt din ce în ce mai întâlnite, oamenii încercând să profite de nevoia disperată a unor fonduri pe care băncile nu le mai pot da. Marţi, poliţia a arestat trei bărbaţi şi o femeie, membri ai unei bande, care se dădeau drept angajaţi la ministere, ingineri sau arhitecţi. Aceştia ofereau persoanelor fizice sau firmelor acces la fonduri europene imense pentru a finanţa proiecte de afaceri, achiziţii de echipamente sau instalaţii foto-voltaice. Totul, contra unei taxe. Păcăleala a durat timp de doi ani, iar poliţia estimează că banda a reuşit să strângă circa 350.000 de euro de la victime. Deoarece, chiar dacă e haos, oamenii tot caută ocazii de a face bani.

 

Aşadar, e posibil ca alegerile din Grecia să nu hotărască viitorul ţării în zona euro, ci doar să mai prelungească aceste extorcări de fonduri, de data asta făcute oricum şi oricât, acţiuni pe care Troica le-ar considera dezagreabile şi pe care le-ar respinge cu dispreţ. Nu e sigur însă nici dacă partidul câştigător va strânge suficiente voturi pentru a forma o coaliţie la guvernare sau dacă partidele ar fi de acord să formeze o astfel de coaliţie. În acest caz, ar fi nevoie de o a treia rundă de alegeri, variantă pe care Antonis Samaras, liderul partidului conservator "Noua Democraţie" o numeşte "sinucidere curată".