Misiunea guvernului este din ce in ce mai grea, intrucat aplicarea unei strategii de tipul “divide et impera”, incercata pe parcursul saptamanii trecute, prin avansarea unor propuneri diferite sindicatelor din cele doua sectoare, in cadrul carora a fost declansat conflictul de munca, a esuat odata ce acestea au cazut de acord sa prezinte o lista comuna de revendicari. Astfel, discutiile de maine dintre conducerea companiei nationale de transporturi feroviare SNCF si federatia sindicala CGT vor fi purtate pe marginea acestui document. “S-a decis ca sindicatele sa mearga cu o platforma comuna”, a precizat Didier Le Reste, reprezentantul feroviarilor din CGT. Conflictul social, declansat martea trecuta in Franta, a pornit de la intentia guvernului Fillon de a degreva sistemul national de pensii de “regimurile speciale” de care se bucura un numar de aproape 1,6 milioane de angajati si 1,1 milioane de pensionari din peste 16 sectoare de activitate, cele mai notabile, desigur, fiind transporturile feroviare si furnizarea de energie, care, beneficiind de acestea, se pot retrage cu drepturi depline din campul muncii chiar si la implinirea varstei de 50 de ani.
Este una dintre sarcinile pe care, in ultimii 12 ani, toate guvernele franceze de dreapta au incercat, fara succes, sa o duca la indeplinire. Fostul presedinte Jacques Chirac a incercat exact acelasi lucru, in 1995, dar greva sindicatelor care a paralizat atunci Franta timp de trei saptamani, afectand marea majoritate a sectoarelor de activitate, l-a facut sa renunte.
Situatia se complica si mai mult de azi, cand lucratorii din serviciile publice - administratie, sanatate si educatie - intra si ei in greva, este drept, pentru revendicari de alt tip. Guvernul a anuntat ca este dispus sa se aseze la masa negocierilor, dar nu inainte de reluarea activitatii in toate sectoarele afectate. Apel care pare nici a-i intimida, nici a-i convinge, cel putin deocamdata, pe sindicalisti.
