Astfel, potrivit lui Liviu Voinea, presedintele GEA, toate castigurile au fost distribuite inegal: 10% dintre angajati au obtinut 40% din castigurile din cota unica. “Cele mai bogate familii, cu venituri de peste 1.787 de lei (17.870.000 lei vechi), la nivelul anului 2005, au consumat 84% din castigurile din cota unica, iar cele mai sarace familii au consumat 74%”, potrivit studiului. Familia medie a castigat in plus 36,1 lei in 2005 din cota unica. Surplusul din cota unica a contribuit cu 2,4% la cresterea venitului net pentru familia medie, mai arata studiul GEA. Potrivit lui Voinea, exista si unele familii care au pierdut, cu o pondere de 0,6% din esantion, “probabil din cauza deducerilor regresive, pe de o parte, si a plafonarii nivelului maxim al deducerilor, pe de alta parte”.
“Totodata, in termeni relativi, castigul din cota unica al unui angajat mediu a fost de 3,73% din salariul net si numai 2% dintre angajati au castigat peste 10% din salariul lor net”, potrivit lui Liviu Voinea.
In medie, doar 17% au cumparat bunuri durabile, ceea ce arata ca cea mai mare parte a surplusului din cota unica a mers in consumul de bunuri perisabile.
Cercetarea GEA se bazeaza pe ancheta bugetelor de familie, realizata de Institutul National de Statistica (INS) in anii 2004, 2005 si 2006. Ancheta Bugetelor de Familie are un esantion de peste 33.000 de gospodarii in fiecare an. Studiul analizeaza datele din 2005, anul in care a fost introdusa cota unica, autorii acestuia argumentand ca, in urmatorii ani, efectul direct al cotei unice nu se poate masura din cauza modificarii altor taxe si impozite.
