Grupul pentru Apărarea Presei doreşte scoaterea referirilor la mass-media din Strategia de Apărare

"Pe 23 iunie 2010, democraţia românească a primit o lovitură extrem de periculoasă chiar din partea celui care a jurat să o protejeze, preşedintele României, Traian Băsescu. Șeful statului a decis menţionarea instituţiilor mass-media în Strategia Naţională de Apărare, la capitolul privind vulnerabilităţile de securitate", se arată într-un comunicat al Grupului de Iniţiativă pentru Apărarea Presei din România remis sâmbătă Agenţiei NewsIn.

Acest grup, din care fac parte politicienii Carmen Moldovan şi Lavinia Şandru, jurnaliştii Sorin Roşca Stănescu, Victor Ciutacu, Corina Dragotescu, scriitorul Valentin Nicolau, cântăreţul Florin Chilian, liderul MediaSind Cristian Godinac, susţine că includerea presei într-un document oficial al CSAT reprezintă "o încercare de răsturnare a sistemului democratic din România, un atac la adresa libertăţilor cetăţeneşti, cum sunt libertatea cuvântului şi libertatea de opinie, fapt fără precedent în istoria recentă a ţării noastre".

Ameninţarea sistemului democratic românesc devine cu atât mai evidentă, susţin membrii Grupului de Iniţiativă, cu cât  activitatea presei libere este prezentată de către CSAT precum un fenomen "cu scopul de a denigra instituţii ale statului, prin răspândirea de informaţii false despre activitatea acestora; presiunile exercitate de trusturi de presă asupra deciziei politice în vederea obţinerii de avantaje de natură economică sau în relaţia cu instituţii ale statului".

Modul în care preşedintele Traian Băsescu se raportează la unul dintre pilonii de bază ai democraţiei a determinat persoanele publice menţionate să declanşeze o campanie pentru apărarea şi respectarea drepturilor presei libere. "Obiectivul acestei campanii constă în eliminarea din Strategia Naţională de Apărare a prevederilor care fac referire la mass-media. Considerăm că mass-media nu are ce să caute în atenţia CSAT, iar presa nu-şi are locul într-un document de importanţa Strategiei Naţionale de Apărare", susţin iniţiatorii Grupului pentru Apărarea Presei.

Grupul solicită sprijin din patea mediului academic, a societăţii civile, oamenilor de afaceri, oamenilor de cultură, artiştilor, jurnaliştilor şi chiar Bisericii în demersul lor de apărare a democraţiei. "Ne vom adresa, de asemenea, organismelor de media internaţionale pentru a trage un semnal de alarmă în legatură cu felul în care se înţelege respectarea drepturilor şi libertăţilor cetăţeanului în România", se mai arată în comunicat, precizându-se de asemenea că informaţii legate de acest demers se găsesc pe pagina www.libertateapresei.ro.

La rândul său, Clubul Român de Presă a cerut încă din iulie Consiliului Suprem de Apărare a Ţării (CSAT) comunicarea definiţiilor sintagmelor "campanie de presă la comandă, cu scopul de a denigra" şi "presiune exercitată de trusturi de presă asupra deciziei politice", în accepţiunea autorilor Strategiei Naţionale de Apărare.

În Strategia Naţională de Apărare înaintată de şeful statului Parlamentului, "fenomenul campaniilor de presă la comandă cu scopul de a denigra instituţii ale statului, prin răspândirea de informaţii false despre activitatea acestora" este considerat una dintre vulnerabilităţile României.

CSAT identifică, în documentul înaintat Legislativului, principalele vulnerabilităţi ale României, printre acestea regăsindu-se şi "fenomenul campaniilor de presă la comandă cu scopul de a denigra instituţii ale statului, prin răspândirea de informaţii false despre activitatea acestora", dar şi  "presiunile exercitate de trusturi de presă asupra deciziei politice în vederea obţinerii de avantaje de natură economică sau în relaţia cu instituţii ale statului".