Guvernul a aprobat, miercuri, planul de convergenţă la zona euro, prin care România se angajează că va adopta moneda euro în 2014. Documentul va a fi trimis Comisiei Europene până la sfârşitul lunii ianuarie, a anunţat purtătorul de cuvânt al Guvernului.
"Documentul va fi trimis în aceste zile la Comisia Europeană", a precizat Oana Marinescu.
"România are obligaţia de a elabora şi transmite la Comisia Europeană prima ediţie a Programului de Convergenţă în luna ianuarie, pentru ca acesta să poată fi evaluat concomitent cu programele celorlalte state membre", explică Ministerul Finanţelor, motivând că asistenţa bugetară în Uniunea Europeană este promovată pe baza analizei Programelor de Stabilitate sau Programelor de Convergenţă. Aceste programe sunt elaborate de statele membre care nu au adoptat încă moneda euro.
Prin proiectul programului de convergenţă, România se angajează să adopte moneda euro în 2014 şi, implicit, să intre in mecanismul ratei de schimb 2-ERM 2 în 2012.
Calendarul propus de autorităţile române pentru intrarea în mecanismul valutar ERM 2 şi pentru adoptarea monedei euro trebuie să îndeplinească criteriile de convergenţă şi să pregătească economia din punct de vedere structural.
Programul promovează o combinaţie de politici macroeconomice care să reducă rata inflaţiei şi să menţină deficitul de cont curent în limite sustenabile, din punct de vedere al finanţării. Potrivit comunicatului, reformele structurale necesare economiei româneşti în vederea adoptării monedei unice vizează îmbunătăţirea mediului de afaceri, a pieţei muncii, reducerea disparităţilor regionale, reforma administraţiei publice a sistemului de pensii şi a celui de sănătate şi descentralizarea.
Cel mai probabil, Planul Naţional de Convergenţă va fi discutat miercuri în Guvern, urmând să fie trimis Comisiei Europeane tot în această săptămână. Planul pentru adoptarea euro a fost discutat cu reprezentanţii sindicatelor şi cei ai patronatelor.
Pentru adoptarea euro, România trebuie să îndeplinească criteriile de convergenţă nominală stipulate în Tratatul de la Maastricht. Potrivit acestor criterii, rata medie a inflaţiei nu poate depăşi cu 1,5% media primilor trei membri ca nivel de performanţă. Deficitul bugetar trebuie să se încadreze în limita de 3% din produsul intern brut (PIB), ratele dobânzilor pe termen lung trebuie să nu fie mai mari cu 2,2% decât media celor mai performanţi trei membri, mai stipulează Tratatul. Nu în ultimul rând, datoria publică nu trebuie să depăşească 60% din PIB.



