Principalii indici bursieri asiatici si europeni au inceput saptamana cu aprecieri, semn ca inspiratia lui Bernanke, Trichet si a celorlalti decidenti in politicile monetare ale marilor economii a fost eficienta.
Analistul Chaicuong Dang de la Richelieue Finance a declarat pentru Business Standard: “Se poate spune ca BCE si Fed au inregistrat o reusita partiala prin furnizarea de lichiditati si, mai ales, prin cresterea increderii investitorilor”. Indicele bursier FTSE 100, de la Londra, crescuse cu 1,66%, luni la ora 10.54, iar indicele ATX, de la Viena, adaugase 1,69% la ora 11.15. “Inca se poate vorbi de o lipsa de lichiditate in piata, iar indicii bursieri nu au reusit sa recupereze integral pierderile de la sfarsitul saptamanii trecute”, a adaugat Dang. La bursele asiatice, situatia a fost asemanatoare. Shanghai Composite se apreciase cu 1,49% la ora 14.33, iar Nikkei a resimtit o crestere mai timida, cu 0,21%, la ora 15.00. Totodata, in lumina efectelor pozitive inregistrate pe pietele bursiere europene, Banca Centrala Europeana a injectat ieri, pentru a treia oara, inca 47,665 miliarde euro.
Dupa interventiile celor mai mari economii din lume, SUA, UE si Japonia, si alte economii internationale au anuntat ca sunt dispuse sa ia masuri similare. Bancile centrale din Coreea de Sud, Filipine, Singapore, Indonezia, India si Malaezia au anuntat ca sunt pregatite sa faca infuzii de capital in propriile sisteme financiare, din dorinta de a obtine efecte pozitive pe pietele bursiere.
INTERVENTII. La sfarsitul saptamanii trecute, considerand ca este momentul sa intervina pentru a calma investitorii de pe majoritatea pietelor internationale, principalele institutii de reglementare a politicilor monetare din lume au hotarat sa-si asume un rol activ in criza creditelor ipotecare din SUA. Astfel, Banca Centrala Europeana a injectat 156 miliarde euro, Rezerva Federala a Statelor Unite, 62 miliarde dolari (45,3 mld. euro), iar Banca Japoniei, 8,5 miliarde dolari (6,2 mld. euro). Oficialii Rezervei Federale au reusit sa surprinda cel mai bine magnitudinea acestui fenomen care a pus pe jar pietele financiare internationale, comparandu-l cu evenimentele petrecute in urma cu aproximativ 6 ani, dupa atentatele teroriste de la 11 septembrie 2001 din SUA.
Problema pe care si-o pun mai departe analistii americani este daca va sacrifica Fed controlul inflatiei pentru a salva sistemul financiar sau va adopta un rol pasiv, de acum inainte, si va miza in continuare pe controlul preturilor. “Efectele creditelor ipotecare din Statele Unite se raspandesc in pietele financiare din intreaga lume”, a declarat ministrul Economiei din Japonia, Hiroko Ota, citat de International Herald Tribune.
Interventia Bancii Centrale Europene in sistemul bancar european a fost determinata de semnele foarte clare aparute pe piata financiar-bancara europeana ca este cel mai puternic afectata de criza creditelor ipotecare din Statele Unite. Semnalul a fost dat joi, de catre una dintre cele mai mari banci din Franta, BNP Paribas SA, care a decis suspendarea a trei fonduri de investitii, pe motiv ca problemele din sectorul creditelor ipotecare cu grad ridicat de risc din SUA impiedica o calculare exacta a valorii acestora.
Si piata bancara germana a resimtit cutremurul ipotecar din State, saptamana trecuta, cand mai multe banci germane au facut front comun pentru a scapa IKB, cea mai afectata de criza internationala a creditelor. Proverbialul calm britanic pare sa caracterizeze deocamdata Banca Angliei. Aceasta nu a injectat bani in sistemul financiar britanic, desi indicele FTSE 100, de la Londra, a inregistrat o scadere cu 3,7% vineri, cea mai mare din ultimii patru ani.
Deprecierea indicilor europeni a venit la cateva ore dupa ce Nikkei a scazut cu 2,4%, la inchiderea bursei nipone, vineri, iar joi, Dow Jones a scazut cu 2,8%. Injectia financiara a Fed, de joi, pare sa fi avut efecte pozitive asupra burselor americane, indicele Dow Jones scazand cu doar 0,25%, vineri. Piata din regiune pare sa fie mai putin afectata de criza creditelor decat marile economii. “Bancile din zona ECE nu vor fi afectate de criza americana, datorita faptului ca nu s-au expus prin investitii”, a declarat Karel Botmesil, analist Cyrrus Brokerage House din Cehia, contactat de Business Standard.
Efectele negative asupra burselor din Europa Centrala si de Est par sa se diminueze de la vest la est. Daca cea mai semnificativa scadere a inregistrat-o bursa de la Viena, unde indicele ATX a incheiat sedinta de vineri cu o diminuare de 3,42 procente, in Ungaria si Bulgaria, scaderile au fost de 1,86%, respectiv 0,61%. Si la Bucuresti, scaderea bursiera a fost de 1,07%, vineri.
“Problemele de pe piata creditelor ipotecare americane au avut o influenta nefavorabila asupra tranzactiilor de pe bursele din Europa Centrala si de Est (ECE- n.r.), insa nu au afectat bancile din aceasta regiune”, a adaugat Botmesil, pentru Business Standard.
Cele mai mari crize financiare din istorie
- 1907. Criza supranumita “Panica Bancherului” a constat intr-o scadere a burselor cu 50% fata de maximul din 1906. Principala cauza a fost retractarea unor credite de catre cateva banci, mai intai in New York, apoi in toata tara.
- 1929. Marea Recesiune, care s-a soldat cu caderea bursei din New York, sau Joia Neagra, respectiv Martea Neagra din istoria economiei a fost cauzata de inactiunea Rezervei Federale, care a lasat rezervele monetare sa scada cu pana la o treime fara sa reactioneze. Anii ‘80. Criza economiilor si creditelor, cand peste 1.000 de institutii de economii si credite au inregistrat pierderi de pana la 150 miliarde dolari, dintre care 125 miliarde dolari au fost subventionate direct de stat pentru a solutiona criza.
- 1997. Criza Financiara Asiatica a inceput in iulie, odata cu prabusirea financiara a Kia, care a afectat atat bursele de valori, cat si pietele financiare.
- 1998. Criza Long Term Capital Management, un fond de hedging foarte important din State, afectat direct de criza din 1997 din Asia. Pierderile totale au fost de 4,6 miliarde dolari, din care 3,625 miliarde au fost acoperite de cea mai mare parte din marile banci din lume.
Context
Criza creditelor ipotecare isi are originile in dobanzile la creditele ipotecare din a doua jumatate a anului 2006. In aceasta perioada, dobanda medie la creditele ipotecare pe 30 de ani a ajuns la 6,48%, o crestere semnificativa fata de media anului 2005, 5,87%.
Descurajati de costurile foarte mari ale creditelor, consumatorii nu au mai apelat la astfel de finantari, ceea ce a determinat o crestere a excesului de locuinte pe piata imobiliara. Astfel, media lunara a locuintelor disponibile pana in septembrie 2006 a ajuns la 556.000, comparativ cu 457.000 in aceeasi perioada a anului 2005 sau 351.000, reprezentand media lunara a ultimilor 10 ani, conform surselor guvernamentale citate de Bloomberg.
Excesul de locuinte pe piata imobiliara a continuat sa apese pe piata imobiliara, iar la inceputul anului 2007 existau 4,1 milioane de locuinte de vanzare, iar companiile de constructii anuntau ca amenajarea mai multor locatii era in curs de finisare, ceea ce urma sa contribuie mai mult la exces. Astfel, companiile imobiliare au inceput sa scada preturile, dar nu a fost suficient.
La scaderea increderii consumatorilor in piata creditelor ipotecare au contribuit si schimbarile de pe piata americana a petrolului. In conditiile in care, pana in luna aprilie a acestui an, pretul benzinei in Statele Unite a crescut cu 23%, o parte din ce in ce mai mare din cheltuielile americanilor au fost reorientate catre sectorul energetic.
Daca la toate acestea se mai adauga si deprecierea dolarului in raport cu euro, yen sau alte valute, rezulta o diminuare substantiala a puterii de cumparare a consumatorilor americani. Rezultatul iminent a fost o crestere a numarului de rau-platnici pe piata creditelor ipotecare. Totodata, incurajati de tendinta de scadere a preturilor, care abia incepuse, o mare parte dintre consumatori au preferat sa astepte pana cand pretul locuintelor va scadea si mai mult.
In al treilea rand, fluctuatia destul de mare a dobanzilor la creditele ipotecare si cresterea excesului de locuinte de pe piata imobiliara nu au fost sustinute de o piata financiara a creditelor adaptabila. Cu alte cuvinte, din piata ipotecara de 10 trilioane de dolari, doar intre 6% si 8% reprezinta creditele ipotecare cu dobanda ajustabila, conform Rezervei Federale.
Combinatia celor trei factori - scaderea achizitiilor imobiliare, cresterea numarului de credite neperformante si rigiditatea pietei creditelor imobiliare - a dus la o criza a creditelor ipotecare. Pretul locuintelor a scazut, numarul de rau-platnici a crescut, iar locuintele ipotecate nu au mai putut acoperi valoarea creditelor care, din cauza rigiditatii pietei, nu au putut fi ajustate.
Companiile si institutiile financiare din Statele Unite care au acordat creditele ipotecare au inceput sa emita instrumente financiare bazate pe portofoliile de credite. Aceste instrumente financiare, in mare parte obligatiuni, au fost cumparate de banci din toata lumea, care s-au expus astfel la riscurile pietei creditelor ipotecare.
In contextul in care piata financiara si cea valutara sunt principalele motoare ale globalizarii economice, efectele negative ale crizei creditelor ipotecare s-au propagat pe intreg mapamondul.
Acest articol nu reprezintă consultanță financiară.
