Un acord petrolier de concesiune pentru explorare-dezvoltare-exploatare la Băile Felix a fost încheiat între Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale şi East West Petroleum Corp, potrivit Hotărârii de Guvern nr. 887/14.
Anexa, respectiv condiţiile concrete în care este permisă explorarea-dezvoltarea-exploatarea gazelor de şist nu se publică, fiind clasificată "potrivit legii".
Aflând ce le pregăteşte Guvernul, în jur de 5.000 de persoane au semnat o petiţie prin care cer interzicerea exploatărilor gazelor de şist în zona locuită Băile Felix iar primarul comunei Sînmartin, din a cărei componenţă face parte staţiunea a declarat că a depus deja petiţia la Guvern.
Citeșe și: O casă construită cu doar 150 de lire
Localnicii consideră "inadmisibil ca activităţi de explorare/exploatare a gazelor de şist să fie permise în localitatea şi staţiunea balneo-climatică Băile Felix", căci explorările ar distruge tot ceea ce ţine turismul viu în acel loc: ape, linişte, peisaje şi vestigii istorice.
Va fi afectată şi Oradea, aflată la 8 kilometri de Băile Felix, unde Guvernul a avizat explorări.
În varianta online a petiţiei se atrage atenţia asupra efectelor nocive ale exploatării gazelor de şist, printre care otrăvirea apelor şi solului, creşterea riscului seismic etc.
Mai multe state din Europa au luat decizii împotriva utilizării acestei metode. Guvernul român, ar trebui să ţină cont de faptul că Franţa a interzis în vara anului trecut această activitate, în acest an Guvernul şi Parlamentul bulgar au adoptat măsuri asemănătoare, Danemarca, Olanda au instituit moratorii, şi de asemenea în Germania landul Westafalia-Renania de Nord. În Marea Britanie, ca urmare a seismelor produse la Blackpool, datorită fracturării hidraulice, activitatea este momentan suspendată, se arată în petiție.
Citește și: UPDATE. Cine participă la Black Friday 2.0
Principalele riscuri pe care le implică aplicarea tehnologiei prin fracţionare hidraulică sunt: scoaterea din circuit a unor terenuri (densitatea medie fiind de 6 puţuri de foraj pe km pătrat la care se adaugă reţeaua de conducte pentru transport), riscul de contaminare a terenurilor, poluarea sonoră, zgomotul produs de echipamentele de foraj şi cele de transport, utilizarea a milioane de metri cubi de apă pentru fiecare foraj în detrimentul agriculturii (terenurile nu vor mai fi irigate). Precedentele din SUA şi alte state arată că apa freatică şi sursele de apă potabilă sunt în pericol de contaminare, că există un risc seismic asociat, că se produce mobilizarea unor substanţe radioactive, a metanului şi a altor substanţe cu efect de gaze de seră.
Spre deosebire de gazele convenţionale, cele de şist sunt extrase din roci situate la adâncimi foarte mari şi care au un grad scăzut de permeabilitate. Pentru a putea extrage gazele de şist este necesară folosirea unei metode numită fracturare hidraulică / despicare / izbire (fracking). Mai multe institute de cercetare din SUA şi din Europa au demonstrat că această modalitate de extragere este foarte periculoasă.



