"În momentul cel mai fierbinte al crizei internaţionale, decidenţii politici au fost forţaţi să extindă o umbrelă universală asupra a tot ceea ce însemna companie naţională, de teamă ca efectul de domino să nu dărâme întreg şirul. Din fericire, redresarea globală este în acest moment suficient de puternică încât să permită decidenţilor politici să abordeze problemele acute din anumite ţări cu mult mai multă eficienţă”, a declarat pentru Business Standard şeful departamentului de analiză pieţe emergente din cadrul Royal Bank of Scotland, Timothy Ash.
Guvernul din Dubai şi-a declinat ieri orice responsabilitate în ceea ce priveşte datoria conglomeratului Dubai World şi a precizat că nu va oferi garanţii de stat.
“Creditorii vor trebui să îşi asume responsabilitatea pentru decizia de a împrumuta companiile. Ei cred că Dubai World este o parte a guvernului, iar acest lucru nu este corect”, a spus Abdulrahman al-Saleh, director general al Departamentului Finanţelor din Dubai, citat de Reuters, preluat de TMCTV. “Guvernul este proprietarul companiei, dar de la înfiinţarea sa, s-a hotărât ca statul să nu garanteze pentru aceasta. Compania încheie acorduri cu toate părţile în această bază, iar împrumuturile sale nu sunt garantate de stat”, a explicat oficialul.
Banca centrală a Emiratelor Arabe Unite a anunţat însă că va sprijini băncile locale şi străine, oferindu-le acces la lichidităţi în cadrul unei noi facilităţi. Totodată, conducătorul emiratului Dubai, şeicul Mohammed Bin Rashid Al-Maktoum, a anunţat că va mobiliza, până la finele anului, un fond de 20 miliarde de dolari, pentru plata datoriilor.
Totuşi, analiştii pledează pentru calm şi spun că dificultăţile cu care se confruntă emiratul supraîndatorat nu-i vor depăşi graniţele, în primul rând, pentru că băncile internaţionale şi regionale care ar fi constituit cureaua de transmisie a problemelor dintr-o regiune în alta au în emirat o expunere redusă, iar în al doilea rând, pentru că starea economiei internaţionale permite acum decidenţilor politici să acţioneze cu mai mult curaj pentru a răspunde acestor crize, care erau luate în calcul.
Bursele au înregistrat scăderi masive joi, iar preţul aurului şi al petrolului a coborât vineri. Ieri, incertitudinile privind problema datoriei emiratului Dubai, continuau să tragă în jos, la mijlocul zilei, indicii bursieri europeni: indicele CAC 40 de la Paris pierdea 0,76%, indicele Dax de la Frankfurt pierdea 0,73%, iar indicele FTSE 100 de la Londra pierdea 1,5%.
În epicentrul crizei, la Dubai, indicele bursei locale, redeschise după sărbătoarea Eid, pierdea nu mai puţin de 7,3%. Totuşi, indicii japonezi au înregistrat creşteri la finalul zilei: indicele Nikkei 225 a încheiat cu un câştig de 2,9%, în vreme ce indicele Topix a încheiat cu un câştig de 3,6%. Acesta ar putea fi un semnal că “norii negri” aduşi de furtuna din Golf se vor risipi repede.
Pe de altă parte, problemele Dubaiului le-au reamintit investitorilor că mai sunt şi alte state, inclusiv din Europa emergentă, cu datorii mari.
CDS-urile (Credit Default Swap, care măsoară costul de asigurare al riscului de neplată) Ungariei, Turciei, Bulgariei, Braziliei şi Rusiei s-au depreciat la finele săptămânii trecute. Această evoluţie este considerată în strânsă legătură cu ce se întâmplă în Golf. “Ceea ce se întâmplă în Dubai este de natură să influenţeze pieţele din Europa emergentă prin efectul de contagiune pe termen scurt în ceea ce priveşte aversiunea faţă de risc. Totuşi, considerăm că acest lucru nu este de durată, pentru că Europa emergentă are un sistem bancar solid şi o economie aflată pe drumul redresării anul viitor”, a declarat pentru Business Standard Peter Attard Montalto, analist Nomura International Plc, din Londra.
În plus, băncile cu activităţi în Europa Centrală şi de Est nu au expunere mare pe Dubai. “Evenimentele din Dubai nu constituie un risc sistemic pentru Europa emergentă. În Dubai au expuneri bănci din Statele Unite şi Marea Britanie, care nu sunt active în regiunea noastră”, spune Gyula Toth, analist UniCredit, din Milano.
