Guvernul estimează că va absorbi fonduri europene de 1,05 mld. euro până în noiembrie

Sumele ar urma să provină de la Fondul European de Dezvoltare Regională (ERDF) şi Fondul de Coeziune (CF), potrivit unui document transmis de autorităţile române Comisiei Europene, obţinut de NewsIn.

Astfel, autorităţile şi-au propus să atragă între ianuarie şi noiembrie 2010 aproape 272 milioane euro pentru sectorul transporturilor, 215 milioane euro pentru proiecte de mediu, 213 milioane euro pentru dezvoltare regională, 173 milioane euro pentru competitivitate economică, precum şi 6,1 milioane euro pentru asistenţă tehnică.

De asemenea, autorităţile de la Bucureşti şi-ar dori ca România să ia în acest an fonduri europene nerambursabile de 149 milioane euro pentru dezvoltarea resurselor umane şi 22 milioane euro pentru îmbunătăţirea capacităţii administrative a instituţiilor publice.

Prognoza României privind sumele care ar urma să fie încasate pentru proiecte din aceste domenii este una optimistă, în condiţiile în care, în primii trei ani de după intrarea în blocul comunitar, valoarea plătită efectiv de Comisie pentru proiectele aflate în curs de derulare este modestă, de numai 140,6 milioane euro.

România a mai primit ca avansuri pentru programele aprobate 1,83 miliarde euro, potrivit documentului. Plăţile în avans se fac în momentul aprobării programului, apoi au loc rambursări pe baza cheltuielilor certificate, urmând ca o plata finală să fie făcută la sfârşitul programului.

Miercuri, premierul Emil Boc a declarat că România va atrage anul acesta 4,3 miliarde de euro din fonduri europene, banii urmând să grăbească ieşirea din criză, însă nu a dat detalii despre felul acestora, respectiv fonduri structurale, fonduri de preaderare (ISPA şi Phare) sau fonduri pentru agricultură.

"România va atrage, în 2010, 4,3 miliarde de euro din fonduri europene, bani care, coroborat cu creşterea economică de 1,3%, ne vor ajuta să ieşim puţin mai repede din criza economică. Guvernul trebuie să pregătească cadrul legal pentru ca orice firmă care merge bine să fie sprijinită", a spus Boc.

Birocraţia îngreunează atragerea banilor

Până la finalul lui 2009, România trimisese la UE aproape 15.000 de proiecte pentru obţinerea a circa 20 miliarde euro din fonduri structurale, din care au fost selectate mai puţin de 4.000, care ar putea primi fonduri UE de 5,7 miliarde euro. Potrivit documentului, autorităţile de management şi beneficiarii au semnat contracte de finanţare pentru 2.200 dintre ele, în valoare de 3,1 miliarde euro. Însă până la finalul anului trecut autorităţile de management achitaseră beneficiarilor numai 580 milioane euro din fonduri europene.

Diferenţele se explică prin probleme legate de achiziţiile publice, inerţia beneficiarilor - care au amânat derularea proiectelor, inclusiv din lipsa finanţării proprii -, precum şi de birocraţie.

De altfel, premierul Emil Boc a anunţat că va merge în vizită la autorităţile de management pentru a evalua personal modul de soluţionare a dosarelor de finanţare din fonduri UE şi a avertizat că funcţionarii ar putea fi demişi pentru tergiversări.

Totodată, potrivit unui proiect de ordonanţă de urgenţă publicat joi, Ministerul Finanţelor Publice vrea să implementeze un mecanism de garantare pentru beneficiarii de fonduri UE ce nu-şi pot asigura banii necesari din surse proprii, fondul de garantare mandatat de minister urmând să emită garanţii în numele statului în favoarea băncilor pentru acordarea de credite.

În total, România are alocate fonduri structurale de 19,2 miliarde euro pentru perioada 2007-2013, din care 15,5 miliarde euro prin programele operaţionale sectoriale de transporturi, mediu, dezvoltare regională, competitivitate economică şi asistenţă tehnică.

De asemenea, CE a alocat României în cadrul aceluiaşi exerciţiu bugetar aproape 3,5 miliarde euro pentru dezvoltarea resurselor umane, precum şi 208 milioane euro pentru îmbunătăţirea capacităţii administrative a instituţiilor publice. Banii pentru proiecte pot fi plătiţi până în 2015, iar sumele care nu au fost trase vor fi pierdute.

Potrivit documentului citat, România avea, după trei ani de la aderare, rate de absorbţie de 12,41% pentru creşterea competitivităţii economice, de 10,76% din alocarea CE pentru sectorul transporturilor, de 10,35% pentru mediu, de câte 9,23%, pentru dezvoltare regională şi asistenţă tehnică, de 9,04% pentru resurse umane şi de 9,02% pentru îmbunătăţirea capacităţii administrative instituţionale.