Totul ar fi pornit, spun reprezentanţii fos­tului guvern, de la estimarea greşită pri­vind absorbţia fondurilor UE cuprinsă în proiectul de buget pe 2016 realizat de gu­vernul Ponta şi preluată tel-quel de guvernul Cio­loş. Absorbţia de doar 4,4 mld. lei în 2016, fa­ţă de 17 mld. lei în 2015, este cea mai redusă din 2009 încoace. O treime din membrii gu­ver­nu­lui Cioloş au venit de la Bruxelles, unde se şi întorc, scrie zf.ro. Dacă i s-a părut că estimarea este nerealistă, de ce nu a modificat guvernul Cioloş cifra, la momentul aprobării bugetului sau în cursul celor două rectificări pe care le-a operat în 2016? „Prognoza de venituri bugetere din fonduri UE avansată de guvernul Ponta a fost cu totul ne­realistă pentru un început de exerciţiu financiar european (2014 – 2020, care se încheie efectiv în 2023 – n.red.) ştiind din istorie că absorbţia este mai robustă în a doua parte a acestuia. Când s-a văzut că nu pot fi absorbite su­me­le cuprinse în bugetul de venituri, a existat o discuţie cu cei de la Finanţe în sensul unei rectificări. Poziţia lor a fost că la «fondurile euro­pene», nu se fac corecţii. Fondurile euro­pe­ne nu influenţează în mod vizibil bugetul (câţi bani sunt, atâţia se chel­tuiesc plus o confinanţare care de multe ori este şi de doar 2% - n.red.), de aceea ei spun că este bine să fie prevăzuţi bani în bu­get de cofinanţări, pentru orice eventua­litate“, explică Dan Barna, fostul secretar de stat în Ministerul Fondurilor Europene, conform zf.ro.