Guvernul face exact pe dos: Lista neagră a impozitelor de criză

Majorarea fiscalității pe timp de criză, fie prin creșteri de taxe sau prin introducerea unora noi, este una dintre cele mai proaste soluții de a aduce bani la buget, deoarece în acest fel este pusă o presiune suplimentară pe firme și pe populație, care deja sunt afectate de venituri în scădere și de deprecierea monedei. Această soluție este, însă, și cea mai la îndemână, scrie r/News.

Din păcate, odată cu venirea crizei financiare în România, care s-a transformat într-o criză economică prelungită nu numai la noi, ci și în întreaga Europă, autoritățile de la București, sub supravegherea și la recomandarea Fondului Monetar Internațional (FMI), au luat exact acest gen de măsuri pentru creșterea veniturilor bugetare, lovind în populație și în mediul de afaceri.Guvernul Ponta a anunțat, zilele acestea, introducerea unei accize de 7 eurocenți pe litrul de benzină și motorină, peste acciza care se calculează oricum pe litrul de carburant. Aceasta este cea mai recentă măsură de creștere a fiscalității, care face parte dintr-un șir întreg de mișcări care au avut ca efect sărăcirea populației și firmelor de la venirea crizei, în toamna anului 2008, și până în prezent.

 

 

Rnews trece în revistă toate măsurile de majorare a fiscalității la care au fost supuși românii și companiile autohtone în ultimii cinci ani.

 

 

1. Impozitul minim. A fost introdus în luna mai a anului 2009 și era cunoscut sub denumirea de „impozit forfetar", după ce Guvernul Boc își anunțase intenția de a introduce un impozit forfetar pentru firmele din anumite domenii de activitate, însă a renunțat din cauza modalității complicate de calcul și a decis să impună un impozit unic tuturor firmelor, în funcție de cifra de afaceri. Astfel, chiar și firmele care nu aveau activitate erau impuse la plata unui impozit anual de 2.200 de lei. Impozitul se aplica pe diferite praguri de cifre de afaceri, până la un maxim de 43.000 le pe an, pentru societățile cu venturi de peste 129 milioane de lei pe an. Impozitul minim s-a aplicat până pe 1 octombrie 2010 și se estimează că a dus la desființarea a peste 100.000 de firme.

 

 Citeşte şi: Cinci idei pentru Black Friday cu happy-end

 

2. Cheltuielile ce țin de autoturismul firmei, adică cele cu combustibilul sau TVA-ul de la achiziția acestuia, au devenit nedeductibile începând cu luna mai 2009, urmând ca această excepție care împovăra destul de mult firmele să fie aplicată până pe 31 ianuarie 2010. Termenul a fost, însă, prelungit până la finele anului 2011, urmând ca din 2012 aceste cheltuieli să fie deductibile în totalitate. Modificarea a fost făcută doar în sensul aplicării unei deductibilități de 50% din aceste cheltuieli, începând cu anul 2012.

 

 

3. Majorarea taxelor pentru imobile și autoturisme, colectate de autoritățile locale. Decizia Guvernului, luată în anul 2009 și aplicabilă din anul 2010, a fost pusă în practică de primării în anii care au urmat, în funcție de nevoile la buget și interesele electorale.

 

 Citeşte şi: Pariaţi degeaba pe 6/49. Banii sunt în altă parte

 

4. Majorarea TVA. De la 1 iulie 2010, guvernul a luat această decizie, sub presiunea de a găsi resurse suplimentare la buget, ca să-i convingă pe reprezentanții FMI și ai Comisiei Europene că ne vom încadra în limita de deficit bugetar. Surse din apropierea discuțiilor cu FMI spuneau, la acel moment, că finanțatorii externi ar fi cerut guvernului să majoreze și cota unică la 20%, dar și contribuțiile sociale. Astfel, taxa pe valoarea adăugată a crescut masiv, de la 19% la 24%, generând un val de scumpiri ale produselor și serviciilor.

 

 

5. Plata contribuțiilor sociale de către deținătorii contractelor de drepturi de autor, de colaborare, de mandat sau pe veniturile obținute de PFA-uri de la o singură entitate. Această extindere a bazei de impozitare, aplicată de la jumătatea anului 2010, a introdus noțiunea de activitate dependentă. Dacă era vorba de venituri permanente de la o singură firmă, deținătorii acestui tip de contracte și PFA-urile trebuiau să achite contribuții sociale pentru pensie, șomaj și sănătate, în valoare totală de 16,5% din venitul net.

 

 Citeşte şi: Cât de tradiţionale sunt ’’produsele tradiţionale’’?

 

6. Taxarea cu 16% a tichetelor cadou, de vacanță, a bonurilor de masă și a plăților compensatorii a intrat în vigoare de la 1 iulie 2010.

 

 

7. Impozitul de 16% pentru dobânda la depozitele bancare a fost reintrodus din a doua jumătate a anului 2010, după ce s-a renunțat la el de la începutul anului 2009, pentru a încuraja populația și firmele să economisească la instituțiile financiare. La fel este și cazul câștigurilor obținute pe Bursa de Valori București.

 

 

8. Taxa auto a dat mari bătăi de cap nu numai proprietarilor de autoturisme, ci și Guvernului, căci Comisia Europeană a declanșat o procedură de infringement împotriva României din această cauză. Creată încă pe vremea Guvernului Tăriceanu, ca o taxă de primă înmatriculare, acest bir a trecut prin nenumărate modificări, pentru a ajunge astăzi în curtea Ministerului Mediului, denumită timbrul de mediu.

 

 

9. Majorarea accizelor pe tutun, alcool și produsele petroliere s-a făcut în fiecare an, conform calendarului agreat cu Uniunea Europeană. Au fost momente, însă, în care accizele au crescut mai devreme decât o cerea calendarul. De exemplu, în 2009 s-a ajuns la nivelul accizei pe țigarete stablit pentru anul 2010, ceea ce a dus la o scumpire bruscă masivă a țigărilor. Consecința a fost pe măsură: contrabanda cu țigarete a explodat, ajungând să acapereze peste o treime din piață, cifrându-se, în 2009, la 36,2%. Iar de la 1 septembrie 2013, a crescut foarte mult și acciza pe băuturile alcoolice.

 

 

10. Plata contribuției de sănătate de către pensionarii cu venituri de peste 740 de lei. Introdusă de la 1 ianuarie 2011, taxa care lărgește baza de impozitare pentru contribuțiile la bugetul de sănătate se aplică pe diferența de sumă ce depășește 740 de lei și are menirea de a acoperi găurile negre din sănătate.

 

 

11. Acciza pe produsele considerate de lux precum bijuteriile, blănurile naturale, iahturile și mașinile foarte puternice a fost introdusă începând cu 1 septembrie 2013.

 

 

12. Contractele de închiriere vor fi taxate în plus cu 5,5% contribuția la fondul de sănătate, începând cu anul viitor.

 

 

13. O acciză suplimentară de 7 eurocenți pe litrul de carburant se va aplica începând cu 1 ianuarie 2014.