Guvernul finalizează cu întârziere trei jaloane PNRR, iar miza este uriașă: peste 800 de milioane de euro din fonduri europene depind de reformele asumate de România, care aveau termen-limită finalul lunii noiembrie. Deși statul a avut mai bine de doi ani la dispoziție pentru a implementa jaloanele din Planul Național de Redresare și Reziliență, autoritățile au ajuns din nou în situația de a lucra contra-cronometru pentru a evita pierderi financiare majore.
Guvernul finalizează cu întârziere jaloanele esențiale din PNRR
Cele trei jaloane vizate au legătură cu reforme considerate sensibile și întârziate în mod constant:
- Reforma pensiilor speciale – 231 milioane euro
- Operaționalizarea AMEPIP – 330 milioane euro
- Reforma guvernanței companiilor din energie – 227 milioane euro
Termenul-limită era 28 noiembrie 2025, însă România „trage linia” încă din 2024, deoarece fondurile sunt deja suspendate, iar Comisia Europeană solicită dovada progresului. Pe hârtie, aceste reforme ar fi trebuit să aducă statului român peste 800 milioane de euro, dar întârzierile repetate amplifică riscul penalizărilor.
Reforma pensiilor speciale ale magistraților a fost una dintre cele mai complicate teme pentru Guvern. După ce mai multe variante ale legii au picat la Curtea Constituțională, Executivul condus de Ilie Bolojan a aprobat încă un proiect, pregătindu-se să își asume răspunderea în Parlament.
Mircea Abrudean, președintele Senatului, spune că demersul este esențial:
„Senatul este pregătit pentru angajarea răspunderii Guvernului. Dacă România va reuși să aibă o lege promulgată până la finalul anului, banii din PNRR pot fi salvați.”
Totuși, nu există garanția că această reformă va satisface cerințele Comisiei Europene, mai ales pentru că versiunile anterioare au fost respinse succesiv.
Agenția AMEPIP – numiri făcute în ultima clipă
Guvernul a reușit să finalizeze numirile pentru AMEPIP cu doar o zi înainte de termen. Instituția, responsabilă cu monitorizarea performanțelor întreprinderilor publice, este crucială pentru standardizarea managementului profesional la companiile de stat. În conducere au fost numiți un președinte și doi vicepreședinți, confirmând astfel îndeplinirea jalonului.
Purtătoarea de cuvânt a Executivului, Ioana Dogioiu, a declarat:
„Jalonul AMEPIP este îndeplinit. Cu toate acestea, pentru alte jaloane nu există încă o definitivare.”
Situația cea mai dificilă este în sectorul energetic, unde Guvernul trebuia să numească directorate și consilii de administrație în 13 companii, totalizând peste 40 de poziții. Procedurile au fost mult întârziate, iar în cazul Hidroelectrica procesul a fost anulat de Consiliul de Supraveghere, necesitând reluarea selecției.
Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, afirmă că România poate salva „aproape 90% din bani”, dar este neclar câte companii îndeplinesc criteriile cerute de Comisia Europeană. Penalizările se aplică pentru fiecare post neocupat.
Cât pierde România? Penalizări în loc de finanțare integrală
Guvernul nu are încă o estimare oficială privind penalizările. Ioana Dogioiu a explicat că Ministerul Fondurilor Europene lucrează la calculele finale:
„Este vorba de o penalizare, nu de o neîndeplinire integrală. Cât va costa ce nu este îndeplinit se va stabili mâine.”
Dragoș Pîslaru, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, a subliniat că România va transmite către Comisia Europeană o scrisoare de justificare, dar nu există garanția recuperării celor 231 milioane euro aferente pensiilor speciale.
Calendarul era clar încă de la semnarea PNRR, însă statul român a întârziat constant implementarea reformelor. Fostul ministru MIPE, Marcel Boloș, avertiza încă din luna mai că România are suspendate trei jaloane și că termenul de rezolvare este extrem de strict.
Din cele 330 milioane euro aferente AMEPIP și cele 227 milioane euro pentru guvernanța companiilor din energie, sumele pot fi recuperate doar dacă procedurile sunt transparente, conforme și finalizate.
Cât despre pensiile speciale, jalonul 215 rămâne cel mai sensibil punct al negocierilor cu Bruxelles-ul, în condițiile în care baza de calcul și vârsta de pensionare sunt încă în discuție la nivel parlamentar.
