Guvernul leton se află într-o situaţie delicată, divizat între condiţiile FMI şi furia populaţiei

"Guvernele şi-au umplut pur şi simplu buzunarele când totul mergea bine", afirmă Nina Bajenova, profesoară de engleză la o şcoală din Riga, exprimând punctul de vedere a unei mai părţi dintre miile de persoane care au ieşit în stradă în ultimul timp.

Peste 10.000 de profesori au protestat în centru Rigăi în 2 aprlie, faţă de un proiect de reducere a salariilor lor, pregătit de un guvern care încearcă prin toate mijloacele să reducă cheltuielile.

Sindicate din mai multe sectoare au ameninţat că vor organiza manifestaţii.

În baza condiţiilor impuse de FMI şi de alţi creditori pentru acordarea unui împrumut în valoare de 7,5 miliarde de euro în decembrie, ţara nu trebuie să permită ca deficitul său bugetar să depăşească 5% din PIB anul acesta. Premierul centru-dreapta Valdis Dombrovskis nu a reuşit să îi convingă pe creditori să permită un deficit de 7%.

Au fost realizate deja reduceri bugetare importante, iar cheltuielile ar putea fi cu 12% mai mici anul acesta decât prevăzut. "Este o sarcină dificilă şi foarte neobişnuită", afirmă Morten Hansen, profesor la filiala letonă a Stockholm School of Economics.

În 2 aprilie, Guvernul a anunţat că a fost privat de o tranşă de 200 de milioane de euro din împrumutul FMI, pentru că nu şi-a amendat la timp bugetul. Virarea acestei sume a fost amânată.

Dombrovskis a avertizat că Letonia ar putea intra în faliment din iunie, dacă nu va obţine fondurile promise. El a ajuns la guvernare în martie, când l-a înlocuit pe Ivars Godmanis, care şi-a dat demisia din cauza manifestaţiilor violente şi unei rebeliuni în cadrul coaliţiei sale. Acesta este un fenomen obişnuit în această ţară care a avut 15 guverne de la prăbuşirea Uniunii Sovietice şi de la declararea independenţei sale, în 1991.

Niciun alt stat membru al Uniunii Europene nu a fost afectat la fel de grav de criza economică ca Letonia. Această ţară cu 2,3 milioane de locuitori, care a aderat la UE în 2004, a înregistrat rate de creştere economică neegalate în blocul european - 11,9% în 2006, 10,2% în 2007, ani marcaţi de o creditare uşoară, de boom imobiliar şi de un consum important. Dar a înregistrat şi deficite enorme ale balanţei de plăţi şi o inflaţie de două cifre. În 2008, ţara baltică a intrat în recesiune, cu o contractare a activităţii economice de 4,6%. Guvernul estimează o scăderea a PIB-ului în 2009 cu 13%.

Guvernele precedente au fost criticate pentru că nu au dat suficientă atenţie avertismentelor privind o supraîncalzire a economiei. Tonul a fost dat în august 2004, într-un articol semnat de Ainars Slesers, ministru în perioada respectivă. "Trebuie să înceteze să ne mai avertizeze în legătură cu o oarecare supraîncălzire a economiei. Trebuie să apăsăm pedala de acceleraţie până la podea", a scris el. Ceea ce a fost şi pus în practică. Între 2004 şi 2007 salariile nominale au crescut cu mai mult de 100%, deşi productivitatea a scăzut, alimentând inflaţia, ceea ce a dus la noi creşteri ale salariilor.

În replică, Slesers a scris: "Un buget echilibrat nu este un scop în sine". Astfel, predecesorii lui Dombrovskis nu au constituit rezerve pentru perioadele grele.

După 2004, statul nu a înregistrat niciodată excedent bugetar. Potrivit cifrelor furnizate de Ministerul de Finanţe, deficitele au fost de 1% din PIB în 2004, 0,8% în 2005, 0,5% în 2006 şi 1,3% în 2007.

Sursa: NewsIn