Cresterea nivelului contributiilor sociale cu 3,3%, in plina criza economica, atunci cand companiile sunt preocupate sa taie cat mai mult din costuri, nu va reusi sa atraga venituri suplimentare la buget, spun oamenii de afaceri. Masura va aduce, dimpotriva, o ingustare a bazei de impozitare, prin descurajarea declararii veniturilor si cautarea unor metode alternative de optimizare fiscala. Chiar si fara aceasta majorare, angajatorii din Romania plateau printre cele mai mari contributii sociale din regiune. Prin plafonarea contributiilor la asigurari sociale in cazul salariilor mari, s-ar crea premisele reducerii muncii la negru. “In prezent, sunt declarate peste 500.000 de salarii minime pe economie si doar putin peste 30.000 de salarii mai mari de 7.000 lei, ceea ce indica ponderea insemnata a muncii «la gri»", arata Gabriel Biris, managing partner al Biris&Goran.
2 Prefinantare pentru accesarea fondurilor europene cu pana la 40% din valoarea proiectului
Una dintre principalele dificultati pe care le au firmele in accesarea fondurilor europene consta in lipsa unei prefinantari pentru demararea proiectului. Oamenii de afaceri considera ca statul ar trebui sa ofere o suma de 30-40% din valoarea proiectului, care, in prezent, este acoperita integral de beneficiar, avand in vedere ca banii nerambursabili de la UE sunt decontati dupa demararea investitiei. “Prefinantarea pentru fondurile UE ar debloca accesarea banilor europeni. Guvernul ar trebui sa mobilizeze orice surse financiare care sa constituie o garantie pentru obtinerea fondurilor europene", considera Cristian Parvan, secretarul general al Asociatiei Oamenilor de Afaceri din Romania (AOAR).
3 Majorarea plafonului de ajutor de stat la 500.000 de euro
“Masura ar putea salva mii de firme mici si mijlocii care sunt in pericol de faliment", avertizeaza Ovidiu Nicolescu, presedintele Consiliului National al Intreprinderilor Private Mici si Mijlocii din Romania (CNIPMMR). In fond, masura de majorare a plafonului ajutorului de stat de la 200.000 de euro, cat este in prezent, la 500.000 de euro ar fi una de simpla conformare la decizia CE de la sfarsitul anului trecut, pe care Romania inca nu o aplica. Potrivit reprezentantilor mediului de business, intreprinderile mijlocii si mari depasesc frecvent pragul de ajutor de stat in vigoare, ceea ce duce la incapacitatea lor de a se finanta.
4 Divizarea pe segmente functionale a lucrarilor de infrastructura de mare complexitate
Segmentarea lucrarilor de anvergura ar fi o solutie pentru darea in executie a unor proiecte de infrastructura care treneaza, spun oamenii de afaceri participanti in dezbaterile Guvernului Privat. In prezent, lucrarile de mare complexitate sunt greu realizabile, din punctul de vedere al necesarului de finantare si al procedurilor de licitare. “La ora actuala, exista pe masa Guvernului o serie de proiecte supradimensionate, care implica sume uriase de bani, imposibil de identificat la buget. Ideea de scalabilitate a proiectelor trebuie sa devina regula de lucru, chiar daca aceasta implica o crestere a notei finale cu un procentaj mic", spune Stefan Roseanu, secretar general al Asociatiei Feroviare din Romania. In acest fel, lucrarile mari ar putea fi atribuite mai multor firme de constructii, ceea ce ar duce la o executie mai rapida. De asemenea, mai multe companii aflate in dificultate ar putea beneficia de comenzile publice, iar contestatiile ar fi mult mai putine. In cazul autostrazilor, licitarea executiilor ar putea fi facuta pe tronsoane de 30-40 kilometri.
5 Adoptarea de urgenta a legii salarizarii unitare a functionarilor publici
Legea salarizarii unice a bugetarilor, aflata si in lista de bune intentii a actualului Executiv, ar face ordine in logica remuneratiilor din sistemul public, eliminand formele de plata discretionare, spun oamenii de afaceri. "Legea salarizarii bugetarilor ar realiza o ierarhizare a salariilor bugetarilor, de la presedinte pana la functionarul de rand", considera omul de afaceri Valer Blidar. Reprezentantii mediului privat sunt de parere ca primul obstacol de care se loveste orice incercare de reforma a administratiei este lipsa de transparenta a sistemului. Astfel, devine urgenta constituirea unei baze de date care sa contina toate atributiile, costurile si salariile din sistem, demers care ar putea fi realizat in cel mult sase luni.
Zece proiecte care transforma Romania
Finante-fiscalitate
Introducerea unei legislatii a holdingurilor, cu sistem de deductibilitati fiscale.
Lipsa unor prevederi favorabile holdingurilor are un impact negativ asupra economiei romanesti, oamenii de afaceri locali precum si investitorii straini preferand sa-si localizeze afacerile in tari mai “prietenoase" din punct de vedere fiscal. Tot acolo isi platesc si taxele firmele respective. “Tari precum Luxemburg sau Olanda ofera, in prezent, exceptii de la plata impozitului pe castiguri de capital pentru companiile rezidente in statele mentionate. Acesta este motivul pentru care foarte multe dintre investitiile in Romania «vin» prin tarile respective. Apare o intrebare simpla: noi, de ce nu?", spune Gabriel Biris, managing partner al Biris&Goran.
Infrastructura
Simplificarea legislatiei, in scopul urgentarii lucrarilor de infrastructura.
Oamenii de afaceri solicita simplificarea procedurilor de expropriere, descarcare arheologica, avize de mediu, autorizatii de construire si achizitii publice. Principala problema in executia lucrarilor de infrastructura o reprezinta procedura legislativa si juridica greoaie in privinta exproprierii. Noua lege ar trebui sa declare exproprierea irevocabila, singurul punct de disputa in fata instantei fiind valoarea despagubirii acordate. Un alt punct sensibil il constituie legea achizitiilor publice, care permite, in prezent, blocajul lucrarilor pana la solutionarea contestatiilor.
Educatie-piata muncii
Realizarea de studii cu privire la evolutiile de pe piata muncii si adaptarea programei scolare la nevoile economiei reale.
Numarul absolventilor pe diverse specialitati trebuie sa corespunda structurii joburilor din piata muncii, mai ales in contextul in care aceasta se afla intr-un proces de reasezare. Studiile au rolul de a anticipa nevoile mediului de business pe o perioada de trei-cinci ani si de a asigura monitorizarea permanenta a evolutiei sistemului. Acesta trebuie sa fie un instrument indispensabil la baza deciziilor factorilor de raspundere. “Este esentiala cooptarea specialistilor din mediul de afaceri in construirea curriculei si atragerea acestora in programe de predare", arata Ruxandra Stoian, director HR in cadrul PricewaterhouseCoopers Romania.
Sanatate
Introducerea asigurarilor private de sanatate si definirea pachetului minim de servicii medicale.
In prezent, doua treimi dintre medicamentele din Romania se cumpara cu banii jos, situatie anormala in raport cu tarile civilizate. Un sistem functional al asigurarilor private ar genera o competitie reala intre principalii furnizori de servicii de sanatate din industrie, ceea ce ar reduce si preturile din sistem. De asemenea, jucatorii privati spun ca nu pot sa devina competitivi cat timp nu este definit pachetul minim de servicii medicale, care stabileste, negru pe alb, ce servicii sunt decontate in cadrul asigurarilor sociale de sanatate si ce tratamente sau servicii suplimentare le permit sa se diferentieze in piata.
Agricultura
Stimulente fiscale pentru comasarea terenurilor agricole.
Peste tot in Europa, comasarea suprafetelor cultivate a avut rezultate pozitive vizibile: in Bulgaria, procesul de comasare a terenurilor a facut ca 84% din terenul agricol sa fie detinut de ferme de peste 100 ha. Romania este doar inaintea Poloniei, dar mult sub media europeana - doar jumatate din cele peste zece milioane de hectare sunt exploatate in ferme de peste 50 ha. Pentru stoparea acestui proces de dezmembrare a suprafetelor agricole, oamenii de afaceri au propus diminuarea fiscalitatii in cazul asocierilor, accesibilitatea mai larga la masuri de finantare in cazul asocierii sau lucrarii in comun a terenurilor, masuri de stimulare pentru cei care preiau in cultura suprafete nelucrate sau majorarea impozitelor in cazul terenurilor nelucrate.
Decalajul rural-urban
Infiintarea unui numar de 500 de farmacii mobile in mediul rural si a 150 de scoli de meserii traditionale.
In momentul de fata, in Romania sunt peste 10.000 de sate si doar 2.000 de farmacii in mediul rural, prin urmare, accesul la medicamente al locuitorilor de la tara este extrem de dificil. Potrivit oamenilor de afaceri, proiectul farmaciilor mobile poate fi pus in aplicare printr-un parteneriat public privat, la care sa participe operatori regionali, cu o cofinantare de la Ministerul Sanatatii. Prin infiintarea in rural a unor scoli de meserii traditionale, care sa califice tinerii in domenii pe cale de disparitie, ocupatiile traditionale ar putea fi folosite ca sursa de venit. “Aceste scoli de meserii ar trebui particularizate pe traditiile locale, pentru ca Romania are traditii diverse, precum prelucrarea lemnului, artizanat sau tesaturi", arata Radu Tudorache, presedinte Newarch Investments.
Cercetare-dezvoltare
Directionarea fondurilor alocate cercetarii catre un numar restrans de trei-patru domenii strategice.
Bugetul alocat de Romania pentru cercetare-dezvoltare este relativ mic, fiind comparabil cu bugetul unei companii multinationale. In momentul de fata, Romania aloca resurse financiare pentru 14 directii de cercetare, ceea ce disipeaza banii, oricum putini. Domeniile pe care Romania ar putea miza cu succes in competitia de inteligenta dintre tari sunt, potrivit oamenilor de afaceri, industria software, industria constructoare de masini sau energiile alternative. “Banii trebuie directionati catre zonele ce definesc competitivitatea nationala. Este important ca Guvernul sa construiasca o strategie pe 15 ani, care sa precizeze clar care sunt segmentele prioritare, pentru a investi in cercetare", spune Mihai Gherman, CEO-ul Forte Siemens Romania.
Turism
Transformarea Master Planului elaborat de expertii Organizatiei Mondiale a Turismului in lege a turismului.
Oamenii de afaceri din domeniu considera ca Master Planul pentru turism, elaborat in 2007 de catre o echipa de experti internationali ai Organizatiei Mondiale a Turismului, contine politici, actiuni si obiective foarte concrete. Documentul este comprehensiv si fidel realitatii, identificand corect punctele tari si slabe ale sectorului turistic din Romania. “O strategie exista, dar nu este aplicata. Daca ar fi votat de Parlament, acest Master Plan facut pe termen mediu si lung va fi continuat, indiferent de cine vine la guvernare, si avem nevoie de aceasta continuitate", spune Tinu Sebesanu, CEO-ul Trend Hospitality.
Administratie publica
Reducerea numarului de functionari publici cu pana la 50%, in urmatorii patru ani.
Cheltuielile din administratie ar putea fi reduse masiv in urma reevaluarii atributiilor si a performantei, fara ca acest lucru sa se resimta in nivelul serviciilor prestate pentru contribuabili. In ultimii patru ani, cresterea numarului de angajati in sistemul public a avut un ritm anual de aproximativ 15%, ajungandu-se la o supradimensionare a sistemului. Reducerile de personal trebuie facute insa in urma unei evaluari atente a joburilor existente, pentru a nu se naste disfunctionalitati in sistem.
Mediu-energie
O noua strategie energetica si o viziune clara asupra privatizarilor.
Ar trebui grabita dezvoltarea de capacitati de productie pe nuclear, eolian si biomasa, in scopul reducerii emisiilor si a dependentei de importul de resurse. "Sunt multe proiecte curajoase, dar nu exista o sustinere reala si nici stabilitate incat sa stii ca iti recuperezi sigur banii, in 20-25 de ani", argumenteaza Radu Popoiu, reprezentantul local al Continental Wind Partners.
'As face o campanie serioasa pentru a descuraja sau chiar opri fermierii sa vanda pe piata neagra, pentru ca statul sa plateasca subventiile la timp si sa investeasca in irigatii' Monika Puiu director general New Holland
''Daca sistemul va fi privatizat si liberalizat, atunci fiecare jucator va sti sa-si gaseasca locul in sistem. Sunt absolut sigur ca acest sistem va reduce si costurile.' Dragos Damian CEO Zentiva
''Banii trebuie directionati catre zonele ce definesc competitivitatea nationala. Este important ca Guvernul sa construiasca o strategie pe 15 ani, care sa precizeze segmentele prioritare.' Mihai Gherman CEO Forte Siemens Romania
Acest articol nu reprezintă consultanță financiară.
