Desi nu straluceste, Guvernul PDL-PSD nu este mai slab decat cele precedente. Marcheaza bine la disciplina financiara, dar inregistreaza rateuri mari in justitie, educatie, mediu si politie. As analiza activitatea Guvernului Romaniei pe doua componente: politici publice si capacitate institutionala. Incep cu ultima, pentru ca pot da o explicatie scurta.
La capitolul capacitate institutionala, adica tot ce defineste o buna organizare si da suport politicilor publice pe termen lung, ministerele si agentiile guvernamentale stau prost, mai putin Ministerul Dezvoltarii Regionale si Locuintei, care nu se vede, dar face. Pe ansamblu, nu exista diferente fata de Guvernele precedente. Capacitatea institutionala scazuta genereaza erori si alimenteaza improvizatia, punand in pericol ceea ce este pozitiv in politicile publice deja promovate. Tot din aceasta cauza apar si probleme de imagine, astfel incat se estompeaza distinctia dintre bun si prost. Pe partea de politici publice, Guvernul a inceput sa capete culoare. Politica fiscala, investitiile in infrastructura si descentralizarea sunt axele principale. In materie fiscala, s-a reusit intarirea disciplinei financiare prin reducerea cheltuielilor, evitandu-se,astfel, deficitul structural, si s-a promovat o noua politica salariala in sectorul bugetar, ceea ce este pozitiv, in comparatie cu situatia din trecut. S-a gresit insa cu impozitul minim obligatoriu, intrucat s-au instituit trei sisteme de impozite directe: cota unica, impozit minim si impozit de 3% aplicabil microintreprinderilor. Pe de alta parte, Guvernul a reusit sa incheie acordul cu Fondul Monetar International, salvand moneda si creditul. Efectul se va vedea peste un an si jumatate-doi ani.
In acelasi timp, acordul cu FMI constituie baza de unde se poate porni o reforma a serviciului public, insa Guvernul este la distanta de o asemenea politica. Atacarea descentralizarii este un lucru bun, dar a inceput precipitat. Lipsa unei evaluari prealabile pe servicii publice deconcentrate, a organizarii procesului de descentralizare si a instruirii functionarilor publici pe masuri de descentralizare va duce la dezorganizare. Si asa, in legislatia romaneasca, descentralizarea este definita, confuz, drept un transfer de “activitati” sau de “responsabilitati”, in loc sa scrie clar ca se refera la servicii publice. Reforma in justitie este esecul major al actualului Guvern, in acest an. De pilda, promovarea noului Cod Penal contribuie la protectia infractorilor in detrimentul securitatii cetateanului, ca urmare a introducerii suspendarii executarii pedepselor cu inchisoarea, precum si amanarii executarii pedepsei. Sistemul educational pare sa nu aiba nicio sansa de schimbare, mai ales ca toate solutiile se focalizeaza asupra majorarii salariilor. Or, de reforma educatiei depinde dezvoltarea Romaniei, intr-o pondere mai mare decat de modernizarea infrastructurii fizice, de exemplu.
Romania poate avea sosele moderne, dar cu oameni neinstruiti nu se dezvolta. Sunt domenii unde, deocamdata, nu se vede si nici nu se aude ceva, cum sunt agricultura si comunicatiile. In fine, prin Guvern misuna o categorie de personaje pe post de ministri, care produc zgomot in jurul lor, dar nu fac nimic.
