Însă, tot ieri, social-democratul Iulian Iancu a cerut Executivului să întrerupă procesul de fuziune a producătorilor de energie, argumentând că restructurarea nu poate fi iniţiată de un guvern demis şi nici în timpul campaniei electorale. “În prima zi de campanie electorală, Guvernul a iniţiat un proces de restructurare a celui mai important sector din domeniul economic, ce vizează strict domeniul securităţii şi siguranţei naţionale”, a declarat, ieri, preşedintele Comisiei de Industrii din Camera Deputaţilor, Iulian Iancu, în cadrul unei conferinţe de presă susţinute la sediul PSD. Iancu a mai spus că reorganizarea nu poate fi iniţiată în pragul iernii şi “pe uşa din spate”.
În replică, ministrul interimar al Economiei a afirmat că aprobarea HG-ului programată pentru miercuri rămâne “bătută în cuie” cu toată opoziţia PSD.
Se creează o “portiţă” pentru “băieţii deştepţi”, spun specialiştii
Înfiinţarea celor doi giganţi energetici ar putea duce la anularea de facto a ordinului prin care producătorii de stat de energie erau obligaţi să vândă pe Bursă toată electricitatea disponibilă. Mai departe, anularea acestui ordin ar putea fi o portiţă prin care “băieţii deştepţi” din energie şi-ar putea prelungi şi după 2013 contractele de achiziţie energie la preţuri “confidenţiale”. Aceasta ar fi în opinia unor specialişti din piaţa de electricitate explicaţia pentru graba actualului Executiv de a aproba un act normativ care reconfigurează în întregime sectorul energetic.
În acest moment, majoritatea companiilor de stat din energie au nevoie acută de fonduri pentru investiţii şi se confruntă cu scăderi ale consumului de electricitate de circa 10%. Potrivit deputatului Iulian Iancu, cel mai mare producător de electricitate din ţară, Hidroelectrica, este obligat să cumpere energie la preţuri de trei ori mai mari (la 240 de lei MWh) din cauza rezervelor reduse de apă, ceea ce a dus la datorii ale companiei de peste 100 milioane de lei, iar Electrocentrale Bucureşti trebuie să primească de la bugetul de stat o restanţă de 150 milioane de lei, aferentă primelor trei trimestre ale anului în curs. De altfel, profitul net al Hidroelectrica a scăzut de aproape trei ori în primele nouă luni ale acestui an, până la 84,1 milioane de lei (19,6 mil. euro), potrivit NewsIn. Scăderea este cauzată de seceta din august şi septembrie, precum şi de închiderea pentru retehnologizare a CHE Lotru-Ciunget. Producţia de electricitate a societăţii a scăzut la aproximativ 12 TWh în primele nouă luni, faţă de producţia de 13,5 TWh din aceeaşi perioadă a anului trecut.
Ministrul interimar Adriean Videanu a mai explicat ieri că, după aprobarea hotărârii de guvern privind reorganizarea, cele mai importante probleme care vor rămâne de rezolvat sunt divizările şi fuziunile dintre companii.
Deja, CNH Petroşani, Hidroelectrica, Electrocentrale Bucureşti, CTE Deva şi CET Paroşeni au aprobat, în cadrul mai multor adunări generale ale acţionarilor (AGA), fuziunile. În plus, Hidroelectrica a aprobat şi divizarea companiei în două.
Potrivit lui Videanu, numele Hidroelectrica nu va mai exista după această reorganizare.
“Fiecare societate în parte a primit mandat de la ministrul Adriean Videanu să aprobe fuziunea societăţilor, în vederea înfiinţării Electra şi Energetica (cele două mari companii energetice, n.red.)”, a declarat, tot ieri, directorul general al CNH (cel mai mare datornic la bugetul de stat), Constantin Jujan, citat de NewsIn.
Ministrul interimar al Economiei a mai spus că, în principiu, băncile care finanţează companiile de stat din energie nu au manifestat opoziţie faţă de acest plan de reorganizare.
Ion Pisc, preşedintele Federaţiei Energetica, sindicat ce reprezintă interesele a circa 20.000 de angajaţi din sectorul energetic, a explicat ieri pentru Business Standard că apreciază “curajul lui Videanu de a face aceste restructurări”, dar nu crede că reorganizarea va putea fi şi realizată.
“Această reorganizare trebuia făcută înainte de intrarea în UE, acum e prea târziu. Toate companiile care vor veni au datorii, au probleme, nu este niciuna curată. Dacă această reorganizare nu a putut fi făcută prin ordonanţă de urgenţă, nu văd cum ar putea fi făcută prin hotărâre de guvern, într-un timp atât de scurt. Nu am mai auzit nimic despre ideea iniţială a lui Videanu, cum că toate datoriile societăţilor vor fi şterse odată cu această reoganizare”, a declarat Ion Pisc.
“Cele mai mari probleme le are Hidroelectrica. Are mulţi bani de dat şi puţini de încasat, toată lumea ştie de ce. Grupurile de companii nu sunt tocmai în regulă, Termoelectrica ar fi trebuit inclusă şi ea. Altfel, va rămâne fără finanţare pentru proiectele de modernizare, tocmai acum, când acestea sunt aproape de finalizare”, a adăugat liderul de sindicat.
Şi producătorul de lignit SNLO a aprobat vineri, în AGA, fuziunea cu cei mai mari producători de electricitate din ţară, Hidroelectrica, Nuclearelectrica şi complexurile energetice din Oltenia (Turceni, Rovinari şi Craiova), în vederea formării gigantului Electra.
Problemele se ţin lanţ
Majoritatea socităţilor de stat intră în acest joc al reorganizării în speranţa că aceste fuziuni le vor aduce fondurile necesare modernizării şi eficientizării, fără de care vor da faliment sau vor fi închise de UE pentru nerespectarea normelor de mediu.
Potrivit unor surse guvernamentale, România se pregăteşte să trimită Comisiei Europene solicitări de amânare pentru aplicarea normelor UE de protecţie a mediului pentru majoritatea termocentralelor.
De altfel, oficialii celei mai mari termocentrale din ţară, Complexul Energetic (CE) Turceni, care acoperă circa 12,5% din consumul naţional de energie, au anunţat că nu pot asigura, din surse proprii, decât 30% din totalul necesar investiţiilor, în perioada 2009-2013.
“Pe fondul actual al cererii diminuate de energie pe piaţă, vânzările Complexului Energetic Turceni nu vor putea genera veniturile necesare pentru finanţarea tuturor lucrărilor de investiţii impuse prin Tratatul de Aderare şi, mai ales, în perioadele de conformare impuse”, potrivit unui comunicat postat pe site-ul companiei.
Nou credit pentru Turceni
Soluţia considerată salvatoare de către reprezentanţii CE Turceni este includerea companiei într-unul din cei doi mari giganţi energetici.
“Noua structură a sistemului energetic va putea susţine financiar implementarea noilor tehnologii curate, prin echipamente energetice eficiente, şi, deci, va putea asigura, în continuare, locurile de muncă adecvate sectorului minier şi unităţilor termo pe cărbune”, se arată în comunicatul companiei.
În plus, Turceni va demara, până la sfârşitul acestui an, negocieri cu BERD pentru un împrumut de 150 milioane de euro pe 15 ani, în vederea reabilitării grupului 3, potrivit directorului general Marian Motocu, citat de NewsIn.
Acordul ar fi al doilea din acest an, după cel din luna iulie, privind un împrumut sindicalizat de 170 milioane de euro pe zece ani, cu trei ani perioadă de graţie, finanţare destinată reabilitării şi modernizării grupului 6 al companiei energetice.
