Guvernul şi-a asumat răspunderea pentru legea Educaţiei Naţionale

Dacă în termen de trei zile de la asumarea răspunderii deputaţii şi senatorii nu au iniţiat nicio moţiune de cenzură la adresa Guvernului, atunci proiectul de lege se consideră adoptat.

Dacă este depusă moţiune de cenzură şi aceasta primeşte votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor atunci Guvernul este demis.

Liberalii au anunţat deja că vor să depună moţiune de cenzură în urma asumării răspunderii Guvernului pe proiectul legii Educaţiei.

Totodată, pe data de 3 noiembrie Curtea Constituţională urmează să se pronunţe asupra constituţionalităţii procedurii de adoptare prin asumarea răspunderii guvernamentale a acestui act normativ.

Proiectul de lege instituie învăţământul obligatoriu de zece clase, grupa pregătitoare şi clasa a IX-a fiind incluse în gimnaziu.

Guvernul a adoptat şi o serie de amendamente depuse de parlamentari, printre modificările aduse proiectului fiind şi întărirea componentei profesionale.

"În urma unor propuneri venite de la Comisia de Educaţie din Senat, componenta de învăţământ profesional a fost întărită, astfel încât învăţământul profesional să nu mai fie o cale a eşecului, tinerii care, sigur, nu pot să meargă altundeva, merg sper profesional. Ruta profesională trebuie să fie o rută a succesului în viaţă", a explicat ministrul Educaţiei, Daniel Funeriu, la finalul şedinţei de Guvern de miercuri în care s-a adoptat proiectul de lege.

De asemenea, a fost relaxat regimul instituit în proiectul iniţial, potrivit căruia membrii de partid nu puteau fi directori de şcoli şi licee. Printr-un amendament, s-a stabilit ca directorii să nu ocupe funcţii de conducere în partide.

"Poate cel mai mare rău adus învăţământului din România a fost politizarea. Prin acest proiect de lege facem un pas înainte spre ceea ce înseamnă depolitizarea învăţământului în România, atât în învăţământul preuniversitar, cât şi în învăţământul universitar. (...) Este vorba de a nu deţine funcţii de conducere politice şi tot aşa cum este interzisă, de exemplu, posibilitatea ca un rector să aibă în acelaşi timp funcţii politice importante. Apartenenţa la un partid politic este un drept constituţional al fiecăruia, dar vrem să ne asigurăm că şcolile şi universităţile noastre nu sunt conduse şi nu există o mână lungă a politicului în ele", a susţinut Daniel Funeriu.

În privinţa universităţilor, a fost extinsă interdicţia ocupării unor funcţii de conducere în instituţiile de învăţământ superior de către persoane care au relaţii de rudenie de până la gradul trei. "Întotdeauna am spus-o, nepotismul în universităţile României a atins nişte cote pe care nu le putem permite în continuare şi în această lege am instituit prevederea că soţi, rude, fini, până la gradul trei, nu pot ocupa simultan funcţii de conducere în universităţi", a menţionat ministrul Educaţiei.

Potrivit proiectului, se prevăd două modalităţi de alegere a rectorului în universităţi. Primul prevede alegerea de către toate cadrele didactice şi toţi cercetătorii titulari din universitate, printr-un vot direct, secret. Un al doilea mod de alegere a rectorului este desemnarea de către Senatul universitar a unei comisii formate din 50% membri interni din universitate şi 50% membri externi, dintre membrii interni făcând parte şi studenţii.

În acest model, această comisie selectează rectorul, a explicat ministrul.

Totodată, în învăţământul universitar, se prevăd proceduri care ţin cont în promovare exclusiv de calitate, "proceduri foarte stricte de promovare, care să asigure că într-un interval de timp relativ scurt tinerii de valoare ai României îşi vor găsi un loc firesc în universităţile noastre", a adăugat ministrul Educaţiei.