În condiţiile în care boardul FMI a fost de acord cu solicitarea guvernului de a folosi jumătate din această sumă pentru acoperirea deficitului bugetar, astăzi am putea afla detalii despre destinaţia celor 1,85 de miliarde de euro.
Banii vin ca o gură de oxigen pentru guvern, în condiţiile în care, potrivit preşedintelui Traian Băsescu, fără ei, nu s-ar fi putut plăti la timp salariile de la stat şi pensiile. Guvernul va putea folosi, astfel, peste 900 de milioane de euro pentru a-şi acoperi găurile din buget şi pentru a lansa măcar în parte proiectele de investiţii asumate în programul anti-criză.
Cea de-a doua jumătate din tranşa de 1,85 de miliarde de euro va merge în rezervele Băncii Naţionale, banii urmând să contribuie la asigurarea stabilităţii financiare. Potrivit şefului misiunii FMI în România, Jeffrey Franks, aceasta a fost de altfel principalul succes al derulării acordului stand-by. Presiunea pe cursul de schimb s-a redus considerabil, rata de schimb s-a stabilizat, iar rezervele băncii centrale au început să crească.
Dincolo de asigurarea stabilităţii financiare, Guvernul va trebui să accelereze reformele, pentru că situaţia economică s-a înrăutăţit foarte mult. Şefului misiunii FMI a precizat că este nevoie de ajustări fiscale suplimentare, în condiţiile în care România va înregistra în acest an o creştere economică negativă de minus 8 – 8,5 la sută şi un deficit bugetar de 7,3% din PIB.
Iar în prim plan se află cheltuielile publice cu salariile, văzute ca cel mai mare exces al autorităţilor de la Bucureşti, acestea crescând în ultimii ani de la sub 6% la 9,5% din PIB. Guvernul va trebui astfel să reducă cheltuielile salariale la 7 la sută din PIB.
În cazul în care îşi va respecta angajamentele, România va primi şi restul tranşelor din împrumutul de 12,95 de miliarde de euro. O nouă misiune a FMI este aşteptată la Bucureşti la sfârşitul lui octombrie sau începutul lui noiembrie, pentru o nouă evaluare a acordului stand-by.
Banii vin ca o gură de oxigen pentru guvern, în condiţiile în care, potrivit preşedintelui Traian Băsescu, fără ei, nu s-ar fi putut plăti la timp salariile de la stat şi pensiile. Guvernul va putea folosi, astfel, peste 900 de milioane de euro pentru a-şi acoperi găurile din buget şi pentru a lansa măcar în parte proiectele de investiţii asumate în programul anti-criză.
Cea de-a doua jumătate din tranşa de 1,85 de miliarde de euro va merge în rezervele Băncii Naţionale, banii urmând să contribuie la asigurarea stabilităţii financiare. Potrivit şefului misiunii FMI în România, Jeffrey Franks, aceasta a fost de altfel principalul succes al derulării acordului stand-by. Presiunea pe cursul de schimb s-a redus considerabil, rata de schimb s-a stabilizat, iar rezervele băncii centrale au început să crească.
Dincolo de asigurarea stabilităţii financiare, Guvernul va trebui să accelereze reformele, pentru că situaţia economică s-a înrăutăţit foarte mult. Şefului misiunii FMI a precizat că este nevoie de ajustări fiscale suplimentare, în condiţiile în care România va înregistra în acest an o creştere economică negativă de minus 8 – 8,5 la sută şi un deficit bugetar de 7,3% din PIB.
Iar în prim plan se află cheltuielile publice cu salariile, văzute ca cel mai mare exces al autorităţilor de la Bucureşti, acestea crescând în ultimii ani de la sub 6% la 9,5% din PIB. Guvernul va trebui astfel să reducă cheltuielile salariale la 7 la sută din PIB.
În cazul în care îşi va respecta angajamentele, România va primi şi restul tranşelor din împrumutul de 12,95 de miliarde de euro. O nouă misiune a FMI este aşteptată la Bucureşti la sfârşitul lui octombrie sau începutul lui noiembrie, pentru o nouă evaluare a acordului stand-by.
