Guvernul sustine ca majorarea pensiilor este o masura fundamentata economic

Purtătorul de cuvânt al Guvernului, Camelia Spătaru, a declarat, miercuri, că Executivul a "analizat foarte atent" implicaţiile pe care le presupune majorarea pensiilor, analiza care stă la baza acestei decizii fiind "una realistă".

"Creşterea economică nu va afecta nici stabilitatea macroeconomică şi nici nu va determina efecte inflaţioniste. Evaluările potrivit cărora este posibil un colaps al sistemului de pensii se bazează pe speculaţii şi zvonuri alarmiste. Răspândirea unui asemenea zvon poate induce un sentiment de panică în rândul populaţiei, fără a exista o bază reală", a afirmat Spătaru.

Preşedintele Traian Băsescu a declarat, luni seara, că, înainte de a promulga legea pensiilor, va cere Guvernului să îi indice şi resursele bugetare cu care se va acoperi majorarea pensiilor, şeful statului afirmând că se teme că se pregăteşte o "cacealma". "După părerea mea, Guvernul va trebui să opteze ori pentru bani la educaţie, ori pentru bani la pensii, ori pentru bani la componenta autohtonă la creditele europene. În niciun caz nu se pot toate. N-ai de unde să redistribui", a subliniat Băsescu, adăugând că miniştrii liberali Paul Păcuraru şi Varujan Vosganian nu au dat răspunsuri convingătoare cu privire la resursele bugetare din care se va acoperi mărirea pensiilor.

Potrivit Cameliei Spătaru, sursele care vor susţine aplicarea creşterii pensiilor provin, în principal, din dezvoltarea economică, din creşterea numărului de salariaţi şi creşterea veniturilor salariale. "Creşterea economică pe care România a înregistrat-o în ultimii doi ani trebuie să se reflecte asupra tuturor cetăţenilor, indiferent că sunt salariaţi sau pensionari", a adăugat Spătaru.

Ministrul finanţelor şi economiei, Varujan Vosganina, a declarat, la începutul acestei săptămâni, că suma necesară majorării pensiilor începând cu 2008, de două miliarde euro, va fi acoperită din creşterea nominală a PIB (1,2 miliarde euro), a numărului de salariaţi (180 milioane euro), măsuri legislative (300 milioane euro) şi transferuri de la bugetul de stat (500 milioane euro).