Deşi a beneficiat şi de sprijinul unor deputaţi comunişti, aliaţi tradiţionali ai Partidului Regiunilor /de guvernământ/, opoziţia nu a putut să strângă decât 190 de voturi din totalul de 450 disponibile în parlament, cu mult sub cele 226 necesare pentru demiterea premierului Mykola Azarov.
Azarov este un vechi aliat al preşedintelui Ianukovici, care l-a numit premier la scurt timp după ce a câştigat alegerile prezidenţiale din februarie 2010 şi l-a numit din nou în decembrie anul trecut.
Partidul lui Ianukovici, alături de comunişti şi deputaţi fără afiliere partinică, dispune de majoritate în parlament, dar adversarii săi politici, încurajaţi de scorul obţinut la alegerile din octombrie 2012, au reuşit să perturbe activitatea legislativului. La începutul lui aprilie, deputaţii majorităţii proguvernamentale au ţinut o şedinţă în afara parlamentului, în condiţiile în care deputaţi ai opoziţiei au blocat pentru mai multe zile accesul în sediul forului legislativ ucrainean, pentru a protesta faţă refuzul majorităţii de a organiza în iunie alegerea primarului Kievului, al cărui post este vacant din iunie 2012.
Menţinerea controlului asupra parlamentului este foarte importantă pentru Ianukovici /62 de ani/, care se pregăteşte să candideze pentru un nou mandat de cinci ani, în 2015.
