Ar putea urma efecte pe termen mai lung, cum ar fi erodarea încrederii în economia românească, potenţiala creştere a primelor de risc de ţară (CDS), posibila amânare a emisiunii de euroobligaţiuni, dar şi a unor investiţii străine. Mai mult, instabilitatea politică ar putea pune piedici în atingerea ţintei de deficit bugetar, ceea ce ar pune în pericol acordul cu Fondul Monetar Internaţional (FMI). “Instabilitatea politică ar putea limita capacitatea Guvernului de a întări şi mai mult controlul asupra finanţelor publice şi de a reduce deficitul bugetar. Acest lucru ar putea pune în pericol acordul cu FMI şi Comisia Europeană, fapt ce ar putea avea impact negativ asupra percepţiei de risc a României şi, implicit, asupra cursului de schimb şi a economiei reale. Ceea ce ar însemna o adâncire şi mai drastică a recesiunii”, a declarat Ionuţ Dumitru, economist-şef în cadrul Raiffeisen Bank România.

Derapaj pe curs

Revenind la efectele imediate, leul a pierdut ieri circa 1,2% faţă de euro, iar analiştii consideră efectele asupra cursului de schimb mult mai importante decât scăderile de pe bursă. Mai mult, unii economişti repun pe tapet vechile scenarii privind deprecierea masivă a monedei naţionale. Astfel, nu este exclusă varianta în care criza actuală să ducă leul la valorile vehiculate în urmă cu câteva luni, de genul 4,7 sau chiar 5 lei pentru un euro. “Impactul asupra cursului de schimb este mult mai larg, deoarece atinge un segment foarte mare al economiei şi al populaţiei, decât efectul asupra bursei. Iar în cazul în care criza va dura, nu este exclus să vedem leul chiar şi la cotaţia de cinci unităţi pentru un euro, la finele anului. Totul depinde însă de cum şi de cât de repede se va rezolva criza actuală. Un impact pe termen mai îndelungat se va observa asupra investiţiilor străine directe. Unele ar putea fi amânate până la stabilizarea situaţiei. Emisiunea de euro­obligaţiuni ar putea fi, de asemenea, amânată. Guvernul trebuie să-şi respecte obligaţiile consemnate în acordul cu FMI. Trebuie să ducă la bun sfârşit anumite acţiuni”, este de părere analistul economic Aurelian Dochia.

Lars Christensen, şef al Departamentului de Pieţe Emergente al Danske Bank, spune că “ruperea Guvernului român este ceva rău, aceasta înseamnă că singurul partid care rămâne la guvernare nu va fi capabil să susţină efortul de restrângere fiscală şi reformele privind piaţa muncii, convenite cu FMI”.

Agenţiile de rating: Parţial, ne aşteptam

În schimb, agenţiile de rating spun că au luat deja în calcul instabilitatea politică şi că, deocamdată, România nu a depăşit aşteptările.

“Perspectiva rămâne stabilă. Un grad ridicat de agitaţie politică a fost luat deja în calcul în ratingul Baa3. În general, agitaţia politică tinde să acţioneze ca un plafon asupra ratingului României, întrucât ea inhibă reformele fiscale şi structurale care ar putea duce la o îmbunătăţire a ratingului (pe termen mediu). Pe termen scurt, programul FMI/UE este o componenetă importantă a ratingului nostru. Acesta ar putea fi pus în pericol dacă FMI/UE ar deveni nemulţumite de situaţia politică din românia şi ar lua în considerare retragerea sprijinului financiar. Moody’s nu consideră scenariul respectiv ca fiind cel mai probabil în acest moment”, spune Kenneth Orchard, senior analist la Moody’s.

Şi Marko Mrsnik, analist principal la Standard&Poor’s, avertizează că o scădere de rating nu este exclusă dacă lucrurile se înrăutăţesc. “În cadrul programului multilateral de asistenţă, Guvernul s-a angajat la o consolidare fiscală semnificativă, atât sub aspectul cheltuielilor, cât şi al veniturilor la buget. Aceasta, în opinia noastră, va fi o provocare, dată fiind severitatea recesiunii şi a ajustării economice asociate acesteia. Aşa cum era de aşteptat, angajamentul privind implementarea programului FMI va fi pus la încercare, oricum, din cauza dezacordurilor din cadrul coaliţiei, mai ales că se apropie alegerile prezidenţiale", explică Mrsnik.