Vorbim aici insa numai de cheltuielile militare cu destinatia specifica NATO, fara a lua in considerare sumele alocate de tarile membre ale Aliantei, in fiecare an, pentru costurile curente ale armatelor nationale si cele pentru inzestrarea militara a acestora. Lideri in aceasta situatie sunt Statele Unite, care, de departe, domina clasamentul chelutuielilor militare pe tari, atat in interiorul NATO, cat si la nivel mondial.

De altfel, bugetul american alocat anual apararii este tot atat cat cheltuie Alianta Nord-Atlantica, in ansamblul ei, intr-un an si reprezinta mai mult de o treime din cheltuielile militare la nivel mondial, estimate sa ajunga, in acest an, la circa 1.500 miliarde dolari. Comparativ, cheltuielile Romaniei cu inzestrarea armatei pentru integrarea acesteia in structura militara nord-atlantica sunt estimate sa ajunga la 23 miliarde dolari, in urmatorii zece ani.

Astfel, din punct de vedere al cheltuielilor, “scutul” de aparare pe care il ofera NATO statelor membre aproape se confunda cu dotarea militara a armatei americane. Pe de alta parte insa, placinta cheltuielilor militare americane anuale este unul dintre principalii piloni de dezvoltare economica a Statelor Unite, sustinut de un puternic lobby al marilor companii producatoare de echipamente militare.

NATO inghite 500 miliarde dolari pe an

Analistii estimeaza cheltuielile aliantei nord-atlantice pe anul trecut ca fiind de 500 miliarde dolari, insemnand cheltuieli de personal si cele referitoare la echipamente. Ultimele cifre exacte sunt cele referitoare la anul 2006, in care, pentru partea de personal, tarile membre au cheltuit impreuna 302,9 miliarde dolari, in timp ce pe echipamente s-au cheltuit 177 miliarde dolari. In 2006, efortul financiar pentru personalul NATO a fost mai mic cu 6% fata de anul precedent, in schimb, cheltuielile ce tin de echipamentele militare au crescut cu 5%.

In ciuda schimbarilor radicale prin care a trecut lumea din punct de vedere politic in ultimele decenii, comertul cu arme a ramas o constanta. Conform ultimelor estimari ale specialistilor, in 2006, la nivel mondial, s-au cheltuit 1.158 miliarde dolari (743 miliarde euro) pe tehnica militara, un sfert din acest cuantum avand nuante ilicite.

Aceasta suma reprezinta 2,41% din produsul intern brut la nivel mondial. Pe de alta parte, aceasta suma este cu 3% mai mare decat cea consemnata in 2005, pe parcursul a zece ani, efortul global financiar de aparare crescand cu 37%. De altfel, aceste cote sunt comparabile cu cele consemnate in timpul Razboiului Rece, cand inarmarea se desfasura dupa mecanisme licitative, fiind o tendinta logica si obligatorie pentru mentinerea echilibrului geopolitic. Pentru 2008, se estimeaza o crestere insemnata, pana la 1.473 miliarde dolari, a cheltuielilor de aparare la nivel mondial.

Cum este de asteptat, principalul actor de pe scena militara mondiala, Statele Unite, este lider intr-un clasament al tarilor in ceea ce priveste cheltuielile efectuate pe sectorul apararii.

Americanilor le revin 80% din cresterea cheltuielilor militare consemnata in 2005. In 2006, SUA au cheltuit 528,7 miliarde dolari (339,17 miliarde euro) pe acest domeniu, aceasta suma insemnand 3,99% din produsul intern brut si 46% din totalul cheltuielilor pentru aparare la nivel mondial. Trebuie amintit si ca, pentru 2009, solicitarea de buget facuta de Departamentul Apararii din Statele Unite a fost de 518,3 miliarde dolari.

De altfel, americanii domina toate topurile pe acest profil, exporturile de armament ale SUA in 2006 ridicandu-se la 7,929 miliarde dolari (5,1 miliarde euro), in timp ce clasamentul companiilor din domeniu este si el dominat de mari corporatii americane, cum ar fi Lockheed Martin, Boeing, Northrop Grumman, Raytheon sau General Dynamics. In 2007, cel mai mare operator din industria de aparare a fost Lockheed Martin.

Compania americana a dezvoltat o cifra de afaceri de 36 miliarde dolari pe acest domeniu de activitate, aceasta reprezentand 91% din afacerile totale ale grupului. De altfel, toate companiile care domina piata de armament desfasoara, de fapt, activitati multiple, cu operatiuni atat pe domeniul apararii, cat si in cel al afacerilor “civile”.

Industria de aparare, cheltuielile, exporturile si toti ceilalti indicatori economici de prima importanta vor ramane la cotele ridicate din ultimii ani, de vre

me ce conflictele de pe glob continua, indeosebi in delicata zona a Orientului Mijlociu. Razboiul joaca in acest mecanism, care pana la urma ramane pur economic, rol de consumator.

De pilda, estimarea costurilor conflictului din Irak pentru acest an se ridica la 12 miliarde dolari cheltuiti in fiecare luna, triplu fata de cheltuielile, oricum spectaculoase, atinse in 2007. Mai mult, lucrand cu “cel mai bun caz” si cu un “scenariu realist-moderat”, economistul castigator al Premiului Nobel Joseph E. Stiglitz si Linda J. Bilmes evalueaza la 1.700-2.000 miliarde dolari efortul financiar pe care il va suporta pana in 2017 bugetul SUA in conflictele din Irak si Afganistan.

Dobanda care se va adauga, ca urmare a imprumuturilor facute pentru a acoperi diverse cheltuieli de razboi, poate ridica aceasta cifra cu inca 816 miliarde dolari.

In fine, este oportun sa incheiem cu cateva fraze rostite la inceputul anului, pe marginea reperelor financiare ale Pentagonului, de catre Winslow T. Wheeler, unul dintre cei mai buni specialisti americani pe domeniul apararii: “Articolele din ziarele de pretutindeni sunt pline de numere cu virgula. Ele pot parea precise. Putine dintre ele vor fi exacte, multe vor fi incomplete, iar cateva vor fi amandoua la un loc. Mai rau este insa ca doar cativa dintre noi sunt capabili sa spuna care numere sunt prea mari, care numere sunt prea mici si care sunt atat de imbarligate pentru a-si pierde intelesul adevarat”.

Fonduri Cheltuieli ale statelor NATO (mil. $)

Tara

Item

2002

2003

2004

2005

2006

Canada

Personal

5 329

5 458

5 785

6 103

6 119

Schimbare personal

4,4

2,4

6,0

5,5

0,3

Echipament

1 642

1 651

1 732

1 563

1 779

Schimbare echipament

24,4

0,6

4,9

–9,7

13,8

SUA

Personal

139 629

159 029

165 465

175 384

157 089

Schimbare personal

11,8

13,9

4,0

6,0

–10,4

Echipament

106 232

108 017

118 266

123 491

128 932

Schimbare echipament

20,0

1,7

9,5

4,4

4,4

Belgia

Personal

3 169

3 262

3 291

3 160

3 265

Schimbare personal

0,8

2,9

0,9

–4,0

3,3

Echipament

314

239

228

268

234

Schimbare echipament

–3,8

–24,0

–4,4

17,2

–12,6

Bulgaria

Personal

392

336

344

Schimbare personal

–14,4

2,5

Echipament

58,4

111

94,0

Schimbare echipament

89,9

–15,3