Ianuarie a adus pierderi pentru monedele din Est. Cum se mai poate aprecia leul?

Yenul japonez si dolarul american au inregistrat in luna ianuarie cele mai mari cresteri in raport cu moneda nationala. Mai mult chiar, la Banca Nationala a Romaniei (BNR), ultima sedinta valutara din luna ianuarie a gasit toate monedele importante (euro, dolar american, lira sterlina, franc elvetian si yen japonez) in crestere fata de leul romanesc.

Pesimismul si lipsa de incredere a investitorilor fata de monedele din Europa Centrala si de Est par a fi principalele cauze ale deprecierii leului si ale celorlalte valute emergente. “Cred ca leul va avea o evolutie sinusoidala in acest an. Dar nu cred ca, pe termen foarte scurt, moneda nationala va ajunge la o paritate de 4,5 in raport cu euro. In acest moment, investitorii internationali sunt pesimisti fata de intreaga regiune a Europei Centrale si de Est. Si restul valutelor emergente (zlot polonez, forint maghiar, coroana ceha) slabesc in fata monedei euro. Ceea ce ar mai putea opri din ieftinirea leului este un acord financiar cu institutiile internationale”, a declarat pentru Business Standard Lucian Anghel, economist-sef in cadrul Bancii Comerciale Romane (BCR). Fata de monedele din regiune, leul s-a mentinut la paritate si a adus chiar castig in comparatie cu forintul in ultima zi de tranzactionare, cand moneda ungara a suferit o depreciere brusca, pana peste pragul-record de 300 de unitati pentru un euro.

Lunile urmatoare ar putea aduce o scadere a presiunilor valutare, dupa ce toate bancile emitente de devize au anuntat ca ar putea recurge la “quantitative easing”: tiparirea de bani in scopul evitarii deflatiei. BCE nu a exclus aceasta posibilitate, in timp ce Bank of England a primit, saptamana trecuta, un mandat clar in acest sens. Pe de alta parte, unul dintre factorii care nu lasa leul sa se deprecieze si mai mult este dobanda-cheie inca ridicata.

Oamenii de afaceri au cerut, in dese randuri, reducerea ratei dobanzii de politica monetara si a rezervelor minime de catre BNR. Scaderea dobanzii (nivelul actual este de 10,25% - cea mai ridicata din UE) ar putea fi un semnal pentru o miscare similara din partea bancilor comerciale. Totusi, nu toti economistii sustin aceasta idee. “Reducerea dobanzii de politica monetara de catre BNR ar avea un efect mai degraba negativ asupra leului, deoarece dobanda ar deveni mai putin atractiva. Cred, totusi, ca banca centrala da dovada de o prudenta exagerata, prefera mai degraba sa tina situatia inghetata. Probabil un acord cu Fondul Monetar International sau cu alte institutii financiare ar avea un impact pozitiv asupra leului. Este nevoie de cel putin de un acord stand-by, pentru ca, in cazul in care am avea nevoie de bani, sa avem de unde sa i luam. Ar creste increderea investitorilor, ar putea imbunatati calificativele de la agentiile de rating”,

explica pentru Business Standard consultantul financiar Bogdan Baltazar, fost presedinte al Bancii Romane de Dezvoltare (BRD).

Banca Nationala nu are o tinta referitoare la cursul leului si spune ca va folosi toate parghiile pentru a controla inflatia. “Cei care afirma ca BNR da dovada de o prudenta exagerata prin faptul ca nu reduce dobanda de politica monetara nu se uita la realitatea din Romania. Noi ne chinuim cu o inflatie mare, nu ne comparam cu tarile care se bat cu dobanda zero pentru a evita deflatia. Comparatia cu alte state, care au redus drastic dobanda-cheie, nu este potrivita. Noi nu suntem in situatia Statelor Unite sau a zonei euro, sa ne luptam sa nu avem deflatie. In privinta rezervelor minime, acestea asigura un nivel de lichiditate si, implicit, un fundament de stabilitate. Daca o banca ar avea probleme, are asigurata la banca centrala o rezerva de lichiditate”, a precizat pentru Business Standard Adrian Vasilescu, consilierul guvernatorului BNR.