În spatele platformei ar urma să stea un super computer, IBM Blue Gene, creierul proiectului eRomânia după cum îl numeşte Sandu, care ar urma să ţină loc de centru de stocare a datelor dar şi de computer central, care procesează datele din sistem şi le direcţionează între ministere. Supercomputerul pe care Sandu vrea să îl pună în centrul administraţiei publice digitale din România costă 77 de milioane de euro şi poate ajunge în România în maxim 4 luni din momentul în care Guvernul îi dă ok-ul.
„Banii putem să îi achităm în 5 ani - întâi ni-l dau şi abia apoi începem să îl plătim.Va fi creierul întregului Guvern. Fiecare minister va avea o capacitate de procesare şi o capacitate de stocare în cadrul Supercomputerului. Ne-mai-cumpărând pentru fiecare minister computere, terminale, procesoare şi aşa mai departe, economiile sunt uriaşe.” Deşi Sandu spune pe nerăsuflate preţul supercomputerului pentru care a vorbit deja la IBM recunoaşte că ministerul nu s-a hotărât asupra unei capacităţi fiindcă nu se ştie încă de cât spaţiu va avea nevoie fiecare instituţie în parte. „Trebuie să facem memorandum şi fiecare minister va trebui să estimeze cât spaţiu le trebuie în prima fază. Eu sunt conştient că computerul pe care-l iau acum la momentul 2 va fi mic, pentru că atunci vor fi 18 milioane de utilizatori persoane fizice şi 600.000 de firme, va fi destul de complicat.”
Sandu spune ca varianta supercomputerului IBM ar aduce economii în ceea ce priveşte licenţele sistemelor de operare pe care statul român trebuie să le achite odată la 4 ani. Anul trecut România a plătit 100 de milioane de euro pentru licenţele Windows ale computerelor din cele 19 ministere. "În momentul ăsta în Guvernul României se derulează 500 de milioane de euro programe de IT, însă în momentul acela (n.red. odată cu aducerea supercomputerului IBM) din 500 de milioane rămân doar 5 milioane. Când apare supercomputerul Microsoft o să aibă o problemă: acum am cumpărat 100.000 de licenţe iar atunci voi cumpăra O licenţă pentru tot computerul. Acum am nevoie de 150.000 de computere, atunci voi avea nevoie de 19 – câte unul în fiecare minister - şi doar acelea vor trebui să aibă Windows. Sistemul central care va trebui autentificat va fi doar unul.”
Pambuccian e sceptic în ceea ce priveşte varianta IBM şi în privinţa economiilor pe care MCSI-ul le-ar putea face cumpărând acest supercomputer.” Nu cumva din cauza IBM-ului s-a preferat varianta asta? Fiindca un supercomputer e al naibii de scump şi în funcţie de capacitatea aleasă 77 de milioane s-ar putea face uşor 150 sau 350 de milioane de euro.”
Cât despre afirmaţia lui Sandu, că se vor face economii considerabile prin folosirea capacităţii de procesare a supercomputerului pentru cele 19 ministere, i se pare complet nefazabilă. “Câte terminale ar urma să folosească capacitatea supercomputerului? 100.000? Asta e o glumă!”, spune Pambuccian.”Poate dacă mai adaugăm în preţul supercomputerului încă vreo 300 de milioane de euro, altfel nu. Eu nu cred foarte tare în aplicaţiile mari. În primul rand nu ştim ce valoare ar avea licenţa aia unică pentru supercomputer. Iar dacă fiecare computer urmează să se conecteze la el atunci ar trebui să plătesc şi licenţa lor şi a supercomputerului şi aş putea să am în continuare 100. 000 de licenţe PLUS cea a supercomputerului. De ce nu rulează acum un Linux? Şi acum s-ar putea apela la aceeaşi soluţie la urma urmei - chestia asta chiar nu are legatură.”
„Banii putem să îi achităm în 5 ani - întâi ni-l dau şi abia apoi începem să îl plătim.Va fi creierul întregului Guvern. Fiecare minister va avea o capacitate de procesare şi o capacitate de stocare în cadrul Supercomputerului. Ne-mai-cumpărând pentru fiecare minister computere, terminale, procesoare şi aşa mai departe, economiile sunt uriaşe.” Deşi Sandu spune pe nerăsuflate preţul supercomputerului pentru care a vorbit deja la IBM recunoaşte că ministerul nu s-a hotărât asupra unei capacităţi fiindcă nu se ştie încă de cât spaţiu va avea nevoie fiecare instituţie în parte. „Trebuie să facem memorandum şi fiecare minister va trebui să estimeze cât spaţiu le trebuie în prima fază. Eu sunt conştient că computerul pe care-l iau acum la momentul 2 va fi mic, pentru că atunci vor fi 18 milioane de utilizatori persoane fizice şi 600.000 de firme, va fi destul de complicat.”
Sandu spune ca varianta supercomputerului IBM ar aduce economii în ceea ce priveşte licenţele sistemelor de operare pe care statul român trebuie să le achite odată la 4 ani. Anul trecut România a plătit 100 de milioane de euro pentru licenţele Windows ale computerelor din cele 19 ministere. "În momentul ăsta în Guvernul României se derulează 500 de milioane de euro programe de IT, însă în momentul acela (n.red. odată cu aducerea supercomputerului IBM) din 500 de milioane rămân doar 5 milioane. Când apare supercomputerul Microsoft o să aibă o problemă: acum am cumpărat 100.000 de licenţe iar atunci voi cumpăra O licenţă pentru tot computerul. Acum am nevoie de 150.000 de computere, atunci voi avea nevoie de 19 – câte unul în fiecare minister - şi doar acelea vor trebui să aibă Windows. Sistemul central care va trebui autentificat va fi doar unul.”
Pambuccian e sceptic în ceea ce priveşte varianta IBM şi în privinţa economiilor pe care MCSI-ul le-ar putea face cumpărând acest supercomputer.” Nu cumva din cauza IBM-ului s-a preferat varianta asta? Fiindca un supercomputer e al naibii de scump şi în funcţie de capacitatea aleasă 77 de milioane s-ar putea face uşor 150 sau 350 de milioane de euro.”
Cât despre afirmaţia lui Sandu, că se vor face economii considerabile prin folosirea capacităţii de procesare a supercomputerului pentru cele 19 ministere, i se pare complet nefazabilă. “Câte terminale ar urma să folosească capacitatea supercomputerului? 100.000? Asta e o glumă!”, spune Pambuccian.”Poate dacă mai adaugăm în preţul supercomputerului încă vreo 300 de milioane de euro, altfel nu. Eu nu cred foarte tare în aplicaţiile mari. În primul rand nu ştim ce valoare ar avea licenţa aia unică pentru supercomputer. Iar dacă fiecare computer urmează să se conecteze la el atunci ar trebui să plătesc şi licenţa lor şi a supercomputerului şi aş putea să am în continuare 100. 000 de licenţe PLUS cea a supercomputerului. De ce nu rulează acum un Linux? Şi acum s-ar putea apela la aceeaşi soluţie la urma urmei - chestia asta chiar nu are legatură.”
