„Finanţele nu au cum să compenseze o astfel de cădere de venituri decât dacă merg pe trepte de impozitare. De fapt, PSD a avut mereu în minte trecerea la o im­po­zitare progresivă şi, foarte pro­babil, va încerca să o aplice în viitor“, comen­tează economistul Aurelian Dochia, citat de ZF.ro.   În aceeaşi vreme, Gabriel Biriş, consultant fiscal şi fost secretar de stat în Ministerul Finanţelor, în guvernul Cioloş, explică, citat de Mediafax: „Dacă ne uităm în legea bugetului pe 2017, ai 24 de miliarde de lei la buget din impozitul pe salariu care este reţinut de angajator, din 29 de miliarde de lei venituri totale din impozitul pe venit, cel pe dividende şi cel din activităţi independente etc. Iar, în 2018, se renunţă complet la acest lucru (la reţinerea la sursă a impozitului pe salarii şi venit - n. red.). Pentru că dacă angajatorul nu mai reţine şi persoana depune declaraţia în 2019 este un decalaj de un an de zile. Cum este finanţat acest decalaj şi cu ce costuri? Ce facem, îmbogăţim băncile sau creditorii externi?“   Veniturile bugetului general consolidat din impozitul de salarii şi venit au însemnat, în 2016, 27,7 miliarde de lei, adică 12,4% din veniturile totale ale statului. Potrivit programării bugetare cuprinse în „Raportul privind situaţia macroeconomică pe 2017 şi proiecţia acesteia pentru 2018 – 2020“, anul acesta, din impozitul pe salarii şi venit, ar urma să se strângă la buget 30 de miliarde de lei, adică 11,8% din veniturile totale ale statului.   Veniturile din impozitul pe salarii şi venit (16% acum) înseamnă în buget aproape dublu faţă de veniturile din impozitarea profitului (15,4 mld. lei în 2016) şi mai bine de jumătate din încasările din TVA (51,6 mld. lei în 2016). În aceste condiţii, guvernul se pregăteşte să renunţe la o bună parte din aceste venituri, prin renunţarea la impozitul de 16% pe venitul tuturor şi trecerea, începând cu 2018, la impozitarea diferenţiată în care veniturile sub 2.000 de lei lunar (nu este clar dacă este vorba despre actualele venituri nete sau despre cele brute) nu mai sunt impozitate, iar pentru veniturile peste această sumă impozitul plătit statului va fi de 10%. În 2016 în România existau 4,66 milioane de asigurări de pensii (date furnizate de Casa de Pensii, care oferă una dintre cele mai apropiate de realitate statistici privind piaţa muncii), din care 2,38 de milioane aveau venituri sub 2.000 de lei brut şi 3 milioane sub 2.000 de lei net. Altfel spus, dacă lucrurile nu s-ar schimba, cel puţin jumătate dintre cei cu asigurări de pensii nu ar mai trebui să plătească, începând cu 2018, impozit pe venitul salarial sau asimilat salariilor. Presupunând că guvernul va forţa pe cale administrativă creşterea salariilor şi, de anul viitor, vor fi puţini cei cu venituri sub 2.000 de lei lunar, statul tot va pierde, major, din această sursă. O trecere de la 16% impozit pe venitul din salarii la unul de 10% ar însemna, la un calcul simplu, o pierdere în 2018 de 10 miliarde de lei dacă ne raportăm la cifrele din 2016 şi de 11,2 miliarde de lei dacă ne raportăm la prognoza de venituri din impozitul pe salarii de la nivelul lui 2017.   mai multe, pe ZF.ro.