Scăderea populaţiei României în urma recensământului poate produce, odată cu publicarea rezultatelor finale, o serie de efecte directe. În primul rând, legea impune o normă de reprezentare de un deputat la 70.000 de cetăţeni şi un senator la 160.000 de persoane.
La alegerile din 2008, românii au ales 471 de parlamentari, dintre care 334 în Camera Deputaţilor şi restul în Senat. Pe cale de consecinţă, calculele Money Channel arată că numărul parlamentarilor s-ar putea reduce cu 64 de persoane pe fondul unei populaţii mai mici.
La fel ar putea fi afectat şi numărul europarlamentarilor şi puterea de vot în Consiliul European. Există şi numeroase efecte indirecte, cum ar fi faptul că românii vor deveni, scriptic, mai bogaţi.
Eurostat calculează că România are un nivel de trai de 49% din media Uniunii Europene.Calculele Money Channel arată, însă, că dacă ţinem cont de nivelul actual al populaţiei, produsul intern brut pe locuitor, ajustat la puterea de cumpărare, este de 55% din media Uniunii. Adică suntem, pe hârtie, cu 10% mai bogaţi decât credeam.
În schimb, indicatori precum rata şomajului se înrăutăţesc semnificativ. Cu alte cuvinte, cei 730.000 de şomeri pe care România îi avea anul trecut ajung să corespundă unei rate a şomajului de 8,3% şi nu de 7,2% cum arătau calculele INS în baza populaţiei mai mari.
Pe de altă parte, dacă populaţia României ar fi fost acum de 23 de milioane de locuitori, ca în 1992, atunci am fi avut un produs intern brut mult mai mare. Mai exact, de peste 163 de miliarde de euro, cu 27 miliarde mai mult decât valoarea din 2011. Cu un asemenea nivel, România ar fi depăşit ţări precum Cehia sau Irlanda la mărimea economiei.
Toate ajustările de date vor fi realizate oficial de către Institutul de Statistică după ce apar datele finale ale Recensământului, în 2013. Datele nu se aplică nici alegerilor parlamentare din 2012.
Acest articol nu reprezintă consultanță financiară.
Newsletter zilnic money.ro
BET, curs valutar, știrea zilei — în 2 minute, înainte de 7:00.
