Potrivit INS, în profil teritorial, în 2008, conectarea la internet a fost mai extinsă printre gospodăriile din regiunea Bucureşti-Ilfov (45,7% aveau acces la internet de acasă), fiind urmată la mare distanţă de regiunea Vest (28,7%) şi regiunea Sud-Est (28,5%). Regiunile Nord-Est şi Sud-Muntenia au înregistrat cele mai mici ponderi în ceea ce priveşte conectarea la internet de acasă, 21,3% şi, respectiv, 21,9%.
După statutul ocupaţional al capului gospodăriei, cele mai mari ponderi ale celor care se conectează la internet sunt în rândul gospodăriilor de patroni (73,5%) şi de salariaţi (47,8%), în timp ce cea mai mică proporţie se găseşte la lucrătorii pe cont propriu (6%).
În ceea ce priveşte mărimea unităţii, circa două din cinci gospodării cu trei sau patru persoane sunt conectate la internet acasă, pe când în rândul gospodăriilor cu o persoană, doar una din zece. Aceeaşi situaţie se întâlneşte în cazul gospodăriilor care deţin un PC, existând o corelaţie între numărul de persoane şi interesul crescut pentru conectare la reţeaua internet, determinat, într-o mare măsură, de prezenţa copiilor.
Din studiul INS mai rezultă că, pe măsura creşterii nivelului de pregătire a capului de gospodărie, creşte şi interesul pentru exploatarea acestui mijloc de cunoaştere. Dintre gospodăriile conduse de persoane cu nivel de instruire universitar, trei sferturi sunt conectate la internet, iar între cele conduse de persoane care au absolvit studiile liceale, circa două din cinci au această tehnologie informaţională. Între gospodăriile ale căror cap de gospodărie are nivel de instruire gimnazial, doar una dintre zece este conectată la internet.


