În căutarea banilor pierduţi; România şi-a adus aminte de Krivoi Rog

După mai bine de doi ani de la prima încercare oficială a României de recuperare a creanţelor externe, Finanţele iau atitudine faţă de Ucraina. Bucureştiul a cerut Kievului să-i returneze cheltuielile realizate pentru construcţia combinatului de la Krivoi Rog şi valoarea utilajelor livrate întreprinderilor metalurgice.

Acest lucru este posibil numai dacă statul ucrainian va recunoaşte conturile bancare din Moscova şi solicitarea transferării lor la banca Prominvest din Kiev. În cazul în care România vrea să iasă din proiect, reprezentanţii ucrainieni au declarat că ţara lor este pregătită să preia întregul pachet, în baza unei evaluări făcută de o companie recunoscută la nivel internaţional şi reciproc agreată.

Cota de participare a României în acest proiect este de 27%, iar cea a Ucrainei este de aproape 57%. Restul este deţinut de Slovacia. Cheltuielile realizate de statul român pentru lucrări este de 640 de milioane de ruble transferabile. Din acestea au fost realizate şi recepţionate 278 de milioane de ruble, adică 83% din cota de participare.

Ţara cu cele mai mari datorii faţă de România a fost Irakul. Suma depăşea un miliard 700 de milioane de dolari. În urma unei decizii guvernamentale din 2005, statul român a recuperat doar 97o de milioane de dolari, adică doar 20% din datorie.

Pe lista neagră se află în continuare Cuba, Siria, Libia, dar şi ţări precum Sudan, Guineea, Mozambic, Somalia sau Tanzania.