Impactul unui leu slab se vede mai ales pe piata bancara, in ratele romanilor la imprumuturi. Ratele la credite au crescut considerabil, ceea ce a determinat si un avans consistent al restantelor. La polul opus, din ieftinirea leului ar avea de castigat exportatorii, companiile care produc in Romania si isi exporta produsele.
Ele cumpara materie prima, platesc angajatii la un curs, iar cand primesc platile pentru marfurile exportate, euro valoareaza mai mult echivalat in lei. In mod normal, o astfel de situatie ar trebui sa fie mana cereasca pentru exportatori. In ciuda acestui fapt, nici aici situatia nu este prea imbucuratoare.
Exportatorii ar castiga de pe urma deprecierii, dar a scazut dramatic volumul de comenzi, astfel incat nu prea avem ce exporta.
“In mod normal, deprecierea monedei nationale ar trebui sa-i ajute pe exportatori. Insa, in momentul de fata, acestia se confrunta cu o diminuare acuta a volumului de comenzi, astfel incat avantajul unui leu slab este practic inconsistent”, a explicat pentru Business Standard Bogdan Baltazar, fost presedinte la BRD. La o prima vedere, acesta ar fi impactul major al devalorizarii monedei nationale. Prea multe efecte negative, prea putine efecte pozitive.
In aceasta situatie, intrebarea centrala este urmatoarea: in ce conditii isi mai poate reveni moneda nationala in acest an? De asemenea, exista argumente care ar trebui sa sustina leul. Un astfel de argument rezida in cresterea economica a Romaniei, care se mentine inca la valori ridicate in comparatie cu statle din zona euro. Totusi, acest fapt este contrabalansat de alti factori care erodeaza plusul venit din zona Produsului Intern Brut (PIB).
Revenind la interogatia centrala, trebuie spus ca poate fi creat un scenariu in care leul si-ar putea reveni, ar putea sa se intoarca pe o tendinta de apreciere. Iar in acest scenariu, trebuie corectati exact acesti factori care determina tendinta negativa actuala.
>Lipsa de incredere a investitorilor in economie
Scenariul ar putea semana cu o foaie de parcurs pentru economia romaneasca. In primul rand, sa enumeram cei mai importanti factori care au determinat situatia prezenta. Potrivit analistilor, slabirea monedei nationale vine, in principal, pe fondul lipsei de incredere a investitorilor straini in economia romaneasca.
Scaderea increderii a diminuat considerabil apetitul pentru risc al investitorilor care incep sa ocoleasca tara noastra. Iar lipsa de incredere a fost, la randul ei, determinata de doi factori centrali: cresterea masiva a deficitului bugetar si accentuarea deficitului de cont curent. In ultima perioada, deficitul de cont curent nu mai tine capul de afis, fiind depasit de problema cheltuielilor publice.
Totusi, cele doua deficite au dat o lovitura economiei: retrogradarea de catre agentiile de rating a Romaniei in randul statelor cu risc crescut pentru investitii. Mai exact, pe 28 octombrie, agentia americana de evaluare Standard&Poor’s (S&P) a retrogradat Romania din grupa tarilor cu risc scazut pentru investitii in clasa tarilor cu risc crescut pentru investitori. De asemenea, pe 10 noiembrie, la fel ca Standard&Poor’s, agentia de rating Fitch retrogradeaza Romania in clasa statelor cu risc crescut pentru investitii.
S&P a penalizat angajamentele politice de crestere a cheltuielilor bugetare, readucand astfel ratingul de tara la nivelul din 2005. Mai exact, S&P a retrogradat Romania in momentul in care presedintele Basescu a promulgat legea cu privire la majorarea salariilor profesorilor cu 50%. Aceasta este prima scadere de rating din 1999 incoace. Cauzele acestor modificari de rating: Romania recurge la cheltuieli bugetare masive, in conditiile in care criza financiara devenea tot mai mult o certitudine si pentru tara noastra.
Si ce declara Andrew Colquhoun, analistul-sef pentru Romania si director in cadrul Diviziei de Ratinguri suverane a Fitch, cotidianului Business Standard? Potrivit lui Colquhoun, opinia agentiei Fitch era, la finele lunii octombrie ca, daca se mentin tendintele actuale, Romania se confrunta cu un risc profund al unei crize valutare si financiare. Iar o depreciere valutara exista deja.
>Retrogradare in clasa statelor cu risc maxim
Practic, pentru a realiza o cronologie mai exacta, avem urmatorul liant cauzal care a condus la situatia curenta. Si incepem doar cu anul 2008. Astfel, cele doua deficite, de cont curent si public, au generat o retrogradare din partea agentiilor de rating.
Iar retrogradarea a fost extrem de dura: direct in clasa statelor cu risc maxim de investitii, Romania fiind singurul stat membru al Uniunii Europene cu un astfel de calificativ. Toate acestea au condus la scaderea increderii investitorilor in economia nationala. In plus, spre finele
anului, se reduc masiv incasarile bugetare si incheiem anul cu un deficit bugetar de aproximativ 5%, dupa cum a declarat Emil Boc. O noua lovitura. Un astfel de deficit bugetar adanceste lipsa de incredere a investitorilor. Dincolo de acestea, avem o crestere pronuntata a dobanzilor bancare. Investitorii ies treptat de pe piata romaneasca, bancile-mama au si ele probleme si nu mai pun foarte multe fonduri la dispozitia filialelor din Europa Centrala si de Est. Bineinteles, unul dintre fundamentele acestei situatii este criza financiara.
Aceasta a determinat o scadere a balantei comerciale, o diminuare a comenzilor pentru fabricile romanesti, somaj, chletuieli bugetare pentru sprijinirea companiilor cu probleme etc. Dar nu doar criza este responsabila pentru acest fapt, ci si risipa bugetara.
Toate acestea, deficite, diminuare rating, dobanzi bancare mari fac ca investitorii straini sa nu mai aiba foarte mare incredere in economia romaneasca. Tot acest liant cauzal ii face pe investitori sa vada Romania ca o tara foarte riscanta. Si in urma acestei situatii, leul se depreciaza, investitorii nu doresc sa mizeze pe moneda noastra nationala, pentru ca nu au incredere in economia noastra, in posibilitatea de a indrepta deficitele actuale.
>Ce trebuie facut
Si atunci, in situatia descrisa, care ar putea fi solutia pentru a revitaliza moneda nationala? Aparent, raspunsul este simplu: sa indreptam toate aceste cauze negative. Sau, dupa cum declara Lucian Anghel, economistul-sef al Bancii Comerciale Romane (BCR): “trebuie sa recastigam increderea investitorilor in economia romaneasca”. Iar acest lucru poate fi realizat, adauga Anghel, prin limitarea cheltuielor publice si o crestere a veniturilor, ceea ce ar determina o reducere a deficitului bugetar. Iar acest fapt ar putea conduce si la o schimbare pozitiva din partea agentiilor de rating. De asemenea, trebuie sa atragem fonduri europene. In esenta, trebuie sa aratam ca putem avea o crestere economica sustinuta. Doar asa putem vedea ca leul va incepe din nou sa se aprecieze, spune economistul-sef al BCR. Practic, este nevoie sa corijam aceste dezechilibre, care s-au accentuat masiv in ultima perioada.
‘Trebuie sa recastigam increderea investitorilor in economia romaneasca. Acest lucru poate fi realizat prin limitarea cheltuielor publice si o crestere a veniturilor' Lucian Anghel economistul sef al BCR
‘In momentul de fata, exportatorii se confrunta cu o diminuare acuta a volumului de comenzi, astfel incat avantajul unui leu slab este practic inconsistent' Bogdan Baltazar fost presedinte la BRD
In ce conditii s-ar mai putea aprecia leul in 2009
Publicat la 08.01.2009, 22:00:00
Acest articol nu reprezintă consultanță financiară.
Newsletter zilnic money.ro
BET, curs valutar, știrea zilei — în 2 minute, înainte de 7:00.
Articole înrudite

Actualitate
Se închide cea mai mare tipografie din România. Producția va fi mutată în alte țări

Actualitate
O gură de oxigen pentru sistemul energetic național. Investiție norvegiană de 168 de milioane de euro

Actualitate
Marele actor Jean Constantin ar fi intrat astăzi în anul centenarului. Toma Caragiu ar fi împlinit 101 ani

Actualitate
Primarul din Italia care nu și-a luat salariul timp de opt ani: „Mai bine folosim banii pentru lucrările primăriei”
Actualitate
