Este la moda criza. Nu exista zi in care subiectul sa nu domine presa, cu articole si autori de toate culorile si calibrele. Printre subiectele abordate (mai rar, este drept) se afla si cel al managementului de criza. Chiar eu am fost de multe ori intrebat de jurnalisti despre ce ar trebui sa faca un manager ca sa iasa din criza. Asta-i o intrebare la care este imposibil de raspuns, evident. Daca ar sti cineva raspunsul, acesta ar fi zeul omenirii in momentul de fata. Dar cateva idei cred ca merita enuntate, fie chiar si de dragul dezbaterii. Managementul de criza reprezinta un subiect adeseori abordat in literatura de specialitate si ar trebui sa fie bine inteles. Pe undeva, chiar asta-i problema, ca este bine inteles, desi contextul actual e complet diferit. In conceptia comuna, managementul de criza este vazut ca un fel de asalt al cavaleriei usoare: rapid, energic, curajos si letal. Nu este pentru cei slabi de inger, cere barbatie si curaj si, ce sa facem, asta-i viata, ceva duritate si decizii nepopulare. N-avem timp de figuri, acum este vorba despre supravietuire. Dupa parerea mea, acest model (aplicat in contextul actual) este catastrofal. Ce pierd oamenii din vedere cand se gandesc in acesti termeni la subiect? Contextul, axiomele pe care acest fel de interventie se bazeaza. Circa 90% din schimbarile in organizatii, la nivel global, se petrec in criza, iar aproximativ 80% sub management nou. De regula, este vorba despre o criza localizata la o singura organizatie, care (dintr-un motiv sau altul) a deraiat, iar interventiile corective ale managementului au fost nepotrivite. Un manager nou intervine cu o agenda noua si clara, pe care trebuie s-o transpuna in practica rapid, pana nu se adanceste criza. Contextul apare insa asa: solutiile sunt clare, lumea este stabila si viitorul previzibil si planificabil. Criza actuala nu are nimic in comun cu acest model. Este o criza de sistem, generalizata. Lumea este haotica si imprevizibila. Evolutiile au o complexitate care sfideaza orice fel de modelare si se desfasoara cu o viteza care face modelarea insasi imposibila. Intr-un atare context, planificarea este nu doar imposibila, dar si absurda, iar desfasurarea energica si rapida catre nicaieri devine o reteta a dezastrului. Un amic de-al meu mi-a spus acum putina vreme: “Sa ma ia naiba! Sunt la al patrulea plan de afaceri pentru anul asta si e abia februarie!”. Pe vremea cand lucram in corporatii, am fost mereu surprins de cantitatea uriasa de timp si efort pe care corporatiile le investesc in prezicerea viitorului si in planificarea drumului catre el. Ramase fara acest instrument pe care se baza absolut in intregime filosofia lor de conducere, multe companii se comporta acum precum iepurii prinsi noaptea pe sosea, in bataia farurilor: paralizate de incertitudine si frica, intr-o lume ale carei coordonate s-au schimbat brusc si ininteligibil. Exista o asteptare ca, peste o vreme, aceasta criza sa treaca. Cei care o exprima par sa se gandeasca la fenomen ca la un val care se retrage de pe plaja. Mai matura niste castele de nisip, mai lasa niste resturi pe uscat, dar se retrage. Ca atare, singura reactie la care ne putem gandi este sa bagam capul la cutie si sa asteptam sa treaca. Paradoxul situatiei este ca, bagand capul la cutie, agravam criza si ea nu trece. In schimb, ne sperie si mai tare, noi ne protejam si mai tare si tot asa. Curajul de care este acum nevoie nu-i cel al masurilor nepopulare, de a reduce costurile si activitatea, ci al deciziilor de a merge inainte, pentru ca incercarea de a ne proteja reprezinta cea mai mare eroare si singura actiune care ne garanteaza contrariul. Ramane inca intrebarea: incotro? Daca totul este imprevizibil si de neinteles, ce ne facem? Aici am un raspuns pe care mi l-a dat, de curand, un client de-al meu intr-un seminar. Vorbeam despre strategia lor de viitor si am ajuns repede la constatarea ca nu se mai pot baza pe nimic din ceea ce stiau. Bine, am intrebat atunci, dar ce stiti inca sigur despre viitor? Raspunsul a fost: singurul lucru pe care-l stim sigur este ca nu stim nimic sigur. Asta pare o butada, dar nu e. De fapt, este o informatie extrem de valoroasa, de planificare strategica. Pentru ca, daca totul este neprevizibil (si asta e ceva ce va continua, cu siguranta), atunci singura actiune coerenta pe care o putem executa este sa construim o organizatie flexibila, care sa faca fata la neprevazut. Asta presupune un alt fel de a aloca resurse, mai dinamic, un alt fel de a lua decizii, mai distribuit, cu mai multa putere delegata la periferie, unde apar problemele, mai putine proceduri si mai multe decizii luate in comun, un mare accent pus pe colaborare si pe capacitatea de a rezolva conflictele in mod constructiv, un accent, in fine, special pus pe creativitate si inovare. Pe scurt, va trebuie organizatii constructive, acum mai mult decat oricand, intrucat, daca in vremuri bune poti conduce si cu metode mai putin bune, calitatea unei organizatii este pusa cu adevarat la incercare in vremurile grele, iar aceste vremuri sunt mai grele decat toate cele pe care le-ati intalnit. Asa ca aruncati planurile, lasati taierile de costuri si apucati-va de ceea ce va scoate din criza: transformarea organizatiilor.
Adrian Stanciu managing partner Human Synergistics
Buna ziua, as dori sa stiu care sunt taxele vamale percepute de Romania la importul produselor din Republica Moldova (as vrea sa stiu cotele pentru fiecare produs). De asemenea, as dori sa aflu care sunt etapele de importare a produselor accizabile din Republica Moldova.
In cazul taxelor la import, suprataxa la import este zero, iar TVA-ul este 19% (nu se plateste TVA pentru bunurile din import scutite de taxa vamala). Conform regulamentului codului vamal, este scutit de taxe vamale importul urmatoarelor categorii de bunuri: ajutoare si donatii cu caracter social, umanitar, cultural, sportiv, didactic, primite de organizatii sau asociatii non-profit cu caracter umanitar sau cultural, ministere si alte organe ale administratiei publice, sindicate si partide politice, organizatii de cult, federatii, asociatii sau cluburi sportive, institutii de invatamant, bunurile straine ce devin proprietatea statului, mostre fara valoare comerciala, alte bunuri prevazute de legi sau hotarari ale Guvernului, bunuri care se inapoiaza in tara, ca urmare a unei expeditii eronate, bunuri reparate in strainatate, bunuri de origine romana. Bunurile scutite de taxe vamale pot fi folosite numai in scopurile pentru care au fost importate.
Comisionul vamal este zero pentru marfurile importate din UE, CEFTA, Moldova sau Turcia. Pentru importul marfurilor din celelalte tari, comisionul vamal este de 0,5%.
Taxele vamale sunt exprimate in procente si se aplica la valoarea in vama, exprimata in lei, a marfurilor importate. Taxele vamale procentuale ce se aplica pentru a calcula valoarea taxei vamale datorate, pentru fiecare categorie de marfuri si bunuri, se gasesc in Ghidul de Utilizare a Tarifului Vamal de Import al Romaniei. Acesta se aproba anual prin hotarare de Guvern.
In urma semnarii acordului de la Marrakech, taxele vamale in Tariful Vamal de Import al Romaniei sunt mai mici sau cel mult egale cu nivelul celor din anexele la protocol. Taxele vamale procentuale pot fi: taxe vamale in vigoare pentru anul in curs, taxe vamale preferentiale, care constau dintr-o reducere a taxelor vamale cu nivelul preferential ce rezulta din acordurile internationale.
In ceea ce priveste taxele de export, acestea nu se platesc, comisionul vamal este zero pentru marfurile exportate in UE, CEFTA, Moldova si Turcia, iar pentru exportul marfurilor in celelalte tari comisionul vamal este 0,5%.
avoc. Marius Vicentiu Coltuc titular Casa de avocatura Coltuc
