“Sper sa putem gasi aranjamentul financiar necesar. Solutia este un imprumut extern de cateva miliarde de euro, care sa se focalizeze pentru modernizarea acestor centrale. Cred ca aici trebuie sa fie o decizie curajoasa a Guvernului”, a declarat premierul la o conferinta pe tema strategiei energetice, organizata de Mediafax. Potrivit acestuia, o asemenea “investitie masiva” va fi recuperata intr-un interval de zece ani, prin economiile rezultate din asigurarea sursei energetice. “Este posibil sa incepem negocierile pentru acest imprumut chiar din acest an. Vom avea discutii cu FMI si Comisia Europeana sa vedem cum ne putem incadra in tintele de deficit bugetar”, a explicat primul-ministru, care a mai spus ca Guvernul trebuie sa ia aceasta “decizie curajoasa” de imprumut pentru a moderniza sistemul energetic pe partea de termoficare.
Guvernul Romaniei a incheiat in martie cu FMI, Comisia Europeana, BERD, BEI si Banca Mondiala un acord extern de finantare, in valoare de 19,95 mld. euro, pentru a depasi efectele crizei in economie, obligandu-se in schimb sa se incadreze, in 2009, in limita unui deficit bugetar de 4,6%. Guvernul nu a discutat pana acum detaliile acestui plan cu Fondul Monetar International, spun surse din FMI, care precizeaza ca este exclusa o depasire a tintei de deficit bugetar, dar ca Executivul poate realoca sumele prevazute pentru investitii, pe care pana acum nu a reusit sa le cheltuiasca pana la sfarsitul exercitiilor financiare.
Analistii financiari si consultantii considera ca ideea lansata de premier nu este rea, dar ca efectul unei asemenea masuri va cantari si in deficitele din anii viitori. “Conditiile de finantare externa s-au mai imbunatatit fata de inceputul anului. Spreadurile CDS (costul asigurarii la riscul de neplata - n.red.) au scazut de la peste 700 de puncte la 300 de puncte de baza. Pe deficitul bugetar, impactul nu va fi cu toata suma, ci doar in serviciul datoriei externe, insa va aparea si in deficitele din anii urmatori”, a declarat Ionut Dumitru, economist-sef al Raiffeisen Bank Romania. Alti experti recomanda insa ca statul sa nu se intinda atat de mult si sa apeleze si la resursele financiare din mediul privat.
“Ideea in sine nu este rea, avand in vedere ca viitorul nu este al centralelor de apartament. Insa, atragerea unor parteneri privati ar trebui privita ca o solutie optima, pentru a reduce astfel fondurile imprumutate si pentru a asigura utilizarea acestora intr-un mod cat mai eficient cu putinta. Atragerea acestor parteneri trebuie insa gandita diferentiat de la oras la oras, avand in vedere dotarile tehnice, nivelurile si profilele de consum diferite”, comenteaza Paul Murariu, consultant A.T. Kearney specializat in utilitati. In piata de energie, planul Cabinetului Boc este privit cu rezerva, insa jucatorii consultati de Business Standard insista ca exista pierderi foarte mari in sistem, iar o solutie ar trebui gasita urgent, dincolo de interesele posibil electorale.
De exemplu, fostul atasat al Romaniei la UE pe probleme de energie, Razvan Nicolescu, crede ca, prin acest anunt, Guvernul isi asuma “un proiect foarte ambitios”. “Mi-as dori sa reuseasca aceasta intentie. Pana atunci, sunt companii private care intentioneaza sau care deja construiesc centrale proprii in cogenerare cu tehnologii noi, performante”, a explicat fostul atasat pe probleme de energie, pe langa Bruxelles. La randul sau, Ovidiu Pop, fost director general al companiei de stat Termoelectrica, iar acum, country-manager al filialei locale a Verbund Austria, arata ca sistemul de termoficare este invechit si ca se folosesc in cea mai mare parte echipamente din anii ‘60-’70, cu randamente proaste, si de aici apar si problemele la incalzire. “Din cate stiu, Timisoara a fost singura care a facut o modernizare, avand o noua turbina, restul... “, adauga Ovidiu Pop. O parere mai ampla pe aceasta tema are si Adrian Borotea, corporate affairs la CEZ Romania. “Actualele centrale in cogenerare sunt vechi, supradimensionate, lucreaza ineficient, la costuri mari si eficienta scazuta. In plus, din cauza vechimii, au mari probleme de poluare, care nu pot fi rezolvate prin accesarea unor scheme de ajutor”, spune Borotea. Acesta mai arata ca “centralele sunt construite in anii ‘60, pentru a acoperi nevoile industriei care functiona la acel moment”. “Acum, consumul de energie a scazut, iar ele produc mult prea scump. Modernizarea sistemului de incalzire centralizat este o problema pentru care trebuie luata o decizie. Un credit asumat de stat este o solutie, dar mai exista si altele, stiut fiind ca termenul de recuperare a investitiei in acest domeniu este destul de lung. O varianta ar fi atragerea de investitori privati in investitii pentru termoficare. O asemenea varianta ar scuti statul si contribuabilul de un efort inutil si ar plasa riscul investitorului privat”, adauga oficialul CEZ Romania. La randul sau, analistul Jean Constantinescu, fost presedinte al Autoritatii Nationale de Reglementare in domeniul Energiei (ANRE), crede ca “angajarea unui credit ar fi o greseala, tinand cont ca programul de modernizare a sistemului de termoficare derulat in intervalul 2005-2007, cand s-au alocat circa 700 milioane de euro, a fost un esec”. “S-au irosit banii. Rezolvarea problemelor din termoficare trebuie realizata cu mijloace moderne, nu incercand sa carpesti centralele vechi”, subliniaza Jean Constantinescu.
Potrivit ANRSC, la inceputul acestui an erau racordate la sistemul centralizat de termoficare aproximativ 1.650.000 de apartamente, in scadere fata de mijlocul anului 2007, cand beneficiau de incalzire de la caloriferul de stat 1.685.000 de apartamente. Numarul familiilor care au decis sa renunte la sistemul centralizat de termoficare a scazut cu peste 25% in ultimii cinci ani, pe fondul scumpirii energiei termice, al reducerii subventiilor acordate de stat si al introducerii de preturi locale pentru gigacalorie. In Romania, centralele in cogenerare, care produc simultan electricitate si energie termica, acopera 18% din productia de energie. “Am fost unul dintre aceia care au sustinut la inceput centralele de apartament, cand au inceput sa prinda teren in Romania. Pot sa va spun, si din experienta de primar, si din exeprienta scurta de prim-ministru, si din informatiile pe care le am, ca viitorul nu-l reprezinta centralele termice de apartament. Am vazut asta si in intreaga Uniune Europeana. Poate ca, intr un anumit moment, a fost o solutie buna pentru familiile din Romania, dar pe termen mediu si lung solutia nu o reprezinta centralele individuale, ci sistemul centralizat, dar bine articulat si proportionat”, a mai spus ieri seful Guvernului. El a explicat ca vechile centrale termice au fost transmise la primarii cu datorii imense, iar autoritatile locale nu au capacitatea sa plateasca aceste datorii. In plus, centralele au fost concepute pentru a a alimenta mari platforme industriale. “A pune in miscare hardughia aceea ne aduce costuri uriase, cand consumul necesar ar fi, de fapt, 10% din capacitatea acestei centrale, dar productia nu poate fi externalizata si folosita doar in parte”, a mai spus premierul. Acesta a adaugat ca piata energetica a Romaniei nu are o concurenta reala, deoarece energia produsa in unitatile hidro si la centrala nucleara de la Cernavoda este favorizata in comparatie cu aceea a centralelor termoelectrice. Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare va acorda, saptamana viitoare, un credit in valoare de 150 milioane de euro Complexului Energetic Turceni, a declarat, tot ieri, la aceeasi conferinta Mediafax, secretarul de stat in Ministerul Economiei, Tudor Serban. Complexul Turceni reprezinta cea mai mare termocentrala din tara. In prezent, Ministerul Economiei lucreaza la o noua strategie energetica centrala pentru reorganizarea sectorului de productie in doi giganti de stat, avand cote de piata de 42-44% fiecare.
Acest articol nu reprezintă consultanță financiară.
