În România există baraje despre care nu se știe ale cui sunt

În România există baraje care nu au un deținător cunoscut precum și baraje aflate în proprietatea unor companii în insolvență sau în faliment. În plus, sunt situații în care lipsesc autorizațiile și acordurile valabile, se arată în Raportul privind activitatea de inspecție a barajelor încadrate în categoriile de importanță C și D (importanță normală și importanță redusă) precum şi modul de aplicare şi respectare a termenelor prevăzute în Planul de acţiune propus, la începutul anului 2019, pentru reglementarea tuturor barajelor din punct de vedere al siguranţei în exploatare. Conform unui document de la Apele Române, se pot reține următoarele aspecte referitoare la barajele din categoriile de importanță C și D: - de la intrarea în vigoare a legislației siguranței barajelor, circa 85% din totalul de peste 2.200 de astfel de lucrări au fost autorizate; - în prezent, circa 60-65% dintre barajele existente au autorizații sau acorduri valabile, iar circa 10-15% sunt în proces de reautorizare; - se află în curs de aplicare Planul de acțiune privind reglementarea tuturor barajelor conform legislației specifice domeniului siguranței în exploatare, promovat la nivelul ANAR; - există o serie de situații particulare care creează dificultăți în reglementarea micilor baraje: baraje fără deținător cunoscut, baraje cu litigii care trebuie soluționate în instanță, baraje deținute de entități cu dificultăți financiare (inclusiv insolvență, faliment); - s-a constat şi existenţa unor baraje care au corp comun cu rambleele de drumuri sau căi ferate care nu au o situaţie clarificată din punct de vedere al proprietăţii/administrării și al responsabilității din punct de vedere al siguranței. Astfel, reglementarea din punct de vedere al siguranţei barajelor nu poate fi realizată dacă situaţia juridică a acestor amenajări nu este clară; - cu toate că există, încă, un număr mare de baraje neautorizate, specialiștii ANAR monitorizează permanent starea de siguranță a acestora, pentru a se putea preveni eventuale situații care pot pune în pericol populația, bunurile, mediul; - în prezent, se simte din ce în ce mai acut nevoia de recrutare în rândurile ANAR a unor ingineri de specialitate, capabili să gestioneze, în continuare, problemele deosebit de complexe asociate funcționării în siguranță a construcțiilor și amenajărilor hidrotehnice; - o situație specială o creează investițiile nefinalizate, începute încă din anii 1980-1990, care reprezintă surse permanente de risc prin posibilitatea avarierii în timpul unor calamități naturale, chiar de intensitate moderată. Aceste lucrări trebuie analizate și, în funcție de importanța socială, trebuie finalizate.   Cele peste 2.200 de mici baraje au, de cele mai multe ori, un important rol de apărare împotriva inundațiilor a unor comunități locale, iar avarierea sau distrugerea acestora poate conduce la consecințe grave asupra populaţiei, obiectivelor socio-economice şi mediului din zonele expuse.