În România vin prea puţini străini pentru a acoperi necesarul de pe piaţa muncii

România are nevoie, în prezent, de circa 350.000 de muncitori, în special în construcţii şi industria uşoară, dar numărul străinilor care au primit permis de muncă se ridică la numai 4.628, iar estimările privind numărul străinilor care lucrează din acest an, atât legal, cât şi ilegal, se ridică la circa 8.000, potrivit specialiştilor de pe piaţa munciin. În consecinţă, muncitorii străini cu forme legale pot ocupa mai puţin de 1,5% din locurile libere.

Datele de la Oficiul Român pentru Imigrări arată că, de la începutul acestui an, 4 600 de cetăţeni extracomunitari au primit drept de muncă în România, deşi guvernul a aprobat, printr-o hotărâre, că pot fi eliberate 12.000 de autorizaţii pentru lucrătorii străini. Principalele ţări de provenienţă ale muncitorilor străini sunt Turcia, Republica Moldova şi China.

Reprezentanţii oamenilor de afaceri apreciază, însă, că este posibil ca aceste cifre să nu reprezinte realitatea, având în vedere faptul că procedurile de admisie a lucrătorilor din state extracomunitare sunt complicate şi necesită mult timp. Drept urmare, patronii recurg la alte mijloace de a aduce forţă de muncă. "Procedurile sunt îngrozitoare, de aceea se apelează la diverse trucuri: detaşare, şcolarizare sau pur şi simplu muncă la negru", a spus secretarul general al Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din România, Cristian Pârvan.

Chiar şi în această situaţie, atât oamenii de afaceri, cât şi sindicaliştii susţin că muncitorii extracomunitari nu pot acoperi deficitul existent pe piaţa internă. Potrivit directorului general al Alianţei Confederaţiilor Patronale din România, Adrian Izvoranu, România înregistrează, în prezent, un deficit de aproximativ 350.000 de muncitori, din care mai mult de jumătate se găseşte în construcţii. Celelalte domenii în care angajatorii nu găsesc forţă de muncă pe piaţa internă sunt industria uşoară, alimentaţie publică, construcţii de maşini, servicii sau energie.

Deşi muncitorii străini veniţi în România în 2007 s-au angajat, cu preponderenţă, în domeniile cu deficit, lipsa de lucrători se acutizează, iar domenii precum agricultura, din care au plecat mulţi români peste hotare, nu reprezintă interes pentru forţa de muncă din străinătate. Şi românii preferă alte ţări pentru munca în agricultură din cauza lipsei de finaţare în domeniu, onsideră preşedintele Federaţiei Agrostar, Ştefan Niculae. Potrivit liderului sindical, deficitul de lucrători din agricultură se ridică la aproximativ 70.000 de persoane, în timp ce din stăinătate nu vine nimeni pe acest domeniu.

În primii ani de după 2000, românii au migrat masiv în ţări precum Spania sau Italia, cu contracte sezoniere în agricultură şi pentru venituri lunare cuprinse între 800 de euro şi 1.200 de euro pe lună. Potrivit Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă, deşi numărul românilor care au plecat în prima jumătate a anului a scăzut cu aproape 30%, majoritatea lor a plecat în Germania, în agricultură, pentru salarii lunare de până la 1.200 euro. Potrivit lui Ştefan Nicolae, salariul mediu în agricultură, în România, este de circa 110 euro, pentru muncitori necalificaţi, şi de 200 euro, pentru specialişti.

Sursa: NewsIn