Trei din patru români (74%) nu cred că Guvernul va gestiona în mod corect veniturile suplimentare obținute din modificările fiscale. Mai mult, 64% dintre cetățeni se tem cel mai mult de o posibilă majorare a TVA-ului de la 19% la 21%, arată studiul „Consumer Sentiment Taxe”, realizat de agenția independentă de cercetare MKOR în iunie 2025, transmite Agerpres.
Înainte de taxe, românii cer dreptate. Studiu: Încrederea în Guvern, la un minim istoric
„Românii nu resping taxele, ci lipsa de echitate. Până nu sunt tăiate privilegiile și nu se comunică clar unde se duc banii, orice nouă impozitare va întâmpina neîncredere și rezistență”, afirmă Cori Cimpoca, fondatorul MKOR.
Instituțiile politice, la cel mai scăzut nivel de încredere din ultimii ani
Potrivit studiului, încrederea în instituțiile politice este la un nivel scăzut, cu o medie de doar 2,5 pe o scală de la 1 la 7 – cel mai mic scor de la debutul seriei de cercetări „Consumer Sentiment” în 2023. Singurele instituții care depășesc pragul ce indică optimismul sunt Școala (4,7) și, la limită, Sistemul sanitar (4).
Rezultatele detaliate arată o încredere minimă în Guvern (scor mediu 2,5, cu 54% dintre respondenți acordând note de 1-2), Parlament (2,3, cu 60% note 1-2) și partide politice (2,1 – cel mai ridicat nivel de neîncredere, cu 68% note 1-2). Administrația locală se bucură de ceva mai multă încredere (3,4), ceea ce sugerează că apropierea de cetățeni contează.
Instituțiile de securitate și reglementare (Poliția și BNR – ambele 3,9, Băncile – 3,7) rămân într-o zonă neutră a credibilității. Pilonii sociali precum școala (4,7), sistemul sanitar (4) și Biserica (4) sunt singurii care reușesc să depășească pragul neîncrederii.
Românii cer eliminarea risipei și a privilegiilor înainte de orice reformă fiscală
Mesajul transmis de public este clar: orice propunere de taxe noi trebuie să vină doar după reducerea risipei și eliminarea privilegiilor. Aproape jumătate dintre participanți (48%) consideră prioritare măsuri precum tăierea pensiilor speciale (29%) și combaterea evaziunii și corupției (19%).
Diferențele de percepție între angajații din mediul privat și cei din sectorul public sunt evidente: 50% dintre angajații din privat cer eliminarea privilegiilor din sistemul public, față de 39% dintre cei de la stat.
Scumpirea coșului zilnic – cea mai mare temere
Majorarea TVA-ului la 21% este percepută ca cea mai amenințătoare măsură fiscală de către 64% dintre respondenți, în principal din cauza impactului direct asupra cheltuielilor cotidiene. Alte măsuri care îngrijorează populația includ:
- Eliminarea plafonării prețurilor la alimente de bază (42%);
- Taxa pe tranzacțiile bancare (32%);
- Impozitarea proprietăților la valoarea de piață (28%);
- Introducerea unui impozit progresiv pe venit (24%), mai ales în mediul rural (unde preocuparea este cu 10 puncte procentuale mai mare decât în urban).
Românii se pregătesc să își ajusteze comportamentul financiar
„Pe fondul unui pachet fiscal perceput drept inevitabil, 96% dintre români vor lua măsuri pentru a gestiona eventualele măsuri fiscale. Oamenii se orientează în special către strategii defensive, de reducere a costurilor, dar și tactici active de creștere a veniturilor. Datele arată o societate pregătită să își ajusteze comportamentul financiar imediat ce măsurile vor intra în vigoare”, arată studiul.
Astfel, 51% dintre români spun că vor căuta alternative mai ieftine pentru bunurile și serviciile curente – reflex mai accentuat în rândul celor cu venituri reduse (55%). Alți 49% plănuiesc să reducă cheltuielile pentru vacanțe și divertisment, procentul urcând la 64% în rândul antreprenorilor și managerilor. În plus, 34% spun că vor amâna achiziții mari, precum mașini sau electrocasnice.
Persoanele peste 57 de ani sunt cele care vor renunța cel mai frecvent la investiții importante (38%). În același timp, 34% dintre români spun că vor economisi mai mult, cu un vârf de 46% în rândul tinerilor din Generația Z (18-27 ani), semn că prioritățile financiare ale tinerilor se înclină spre siguranță, nu consum.
Alte măsuri menționate includ căutarea unui loc de muncă mai bine plătit (22%) și lucrul suplimentar (17%), mai frecvent în sectorul privat (27%) decât în cel public (12%). Doar 4% dintre respondenți declară că nu vor face nicio schimbare.
Acest articol nu reprezintă consultanță financiară.
