Înalta Curte vrea să sesizeze iar Curtea Constituțională pe legea privind pensiile speciale

Înalta Curte vrea să sesizeze iar Curtea Constituțională în legătură cu noul proiect de lege privind pensiile speciale ale magistraților, după ce varianta anterioară a fost declarată neconstituțională din motive de formă. Președinta instanței supreme, Lia Savonea, a convocat pentru vineri, 5 decembrie, Secțiile Unite ale ÎCCJ pentru a decide dacă judecătorii vor trimite din nou legea în fața CCR.

Înalta Curte vrea – Secțiile Unite analizează oportunitatea unei noi sesizări

Potrivit convocatorului semnat de Lia Savonea, judecătorii Înaltei Curți se vor reuni vineri, la ora 12.00, prin videoconferință, pentru a exercita atribuția prevăzută de art. 27 lit. b) din Legea nr. 304/2022 privind organizarea judiciară. Această atribuție permite instanței supreme să sesizeze Curtea Constituțională înainte de promulgare, dacă există suspiciuni privind constituționalitatea unei legi.

Pe ordinea de zi figurează un singur punct:
„Sesizarea Curții Constituționale în vederea exercitării controlului de constituționalitate, înainte de promulgare, asupra Legii pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu (PL-x nr. 522/2025).”

Prin această lege, Guvernul încearcă din nou modificarea pensiilor speciale ale magistraților și altor categorii profesionale, după ce Curtea Constituțională a respins versiunea anterioară.

De ce a fost declarată neconstituțională legea anterioară

Curtea Constituțională a respins forma anterioară a legii privind pensiile de serviciu pe motive de procedură. Principalul motiv invocat a fost lipsa avizului obligatoriu al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) înainte ca Guvernul să își asume răspunderea pe proiect.

CCR a precizat în motivare că Guvernul a transmis doar „o consultare informală”, trimițând un tabel comparativ instituțiilor din sistemul judiciar – CSM, ÎCCJ și Parchetul General – pe 29 iulie, solicitând un punct de vedere. Curtea a apreciat însă că acel tabel nu reprezenta un proiect de lege în forma necesară pentru avizul CSM, deci procedura a fost încălcată.

Judecătorii aflați în minoritate – Csaba Asztalos, Cosmin Dragoș Dacian, Iuliana Scântei și Elena Tănăsescu – au formulat opinie separată, arătând că Guvernul a solicitat totuși avizul CSM și că legea nu ar fi trebuit considerată neconstituțională strict pe acest motiv:
„Nu se poate reține încălcarea prevederilor constituționale menționate (...) Potrivit jurisprudenței Curții Constituționale, nu este obligatorie și obținerea unui aviz.”

Ce urmează pentru proiectul de lege privind pensiile speciale

Dacă Secțiile Unite ale Înaltei Curți decid să sesizeze CCR, legea nu va putea fi promulgată până la soluționarea procedurii de control de constituționalitate. Este posibil ca instanța supremă să ridice din nou obiecții referitoare la:
• independența sistemului judiciar;
• respectarea procedurilor de consultare;
• impactul noilor prevederi asupra statutului magistraților.

De altfel, este pentru a doua oară în doar câteva luni când Înalta Curte ia în calcul blocarea legii înainte de promulgare, semn că tensiunile dintre puterea judecătorească și Guvern privind reforma pensiilor speciale rămân ridicate.

Un subiect sensibil în relația dintre magistrați și Guvern

Pensiile de serviciu ale magistraților constituie de ani de zile o temă centrală în dezbaterea publică și politică. Deși Comisia Europeană a cerut reformarea lor în cadrul PNRR, sistemul judiciar susține că modificările afectează independența justiției și contravin deciziilor anterioare ale CCR.

Decizia Secțiilor Unite din 5 decembrie va stabili dacă legea merge mai departe spre promulgare sau dacă intră din nou în procedura de control constituțional.