Înălțarea Sfintei Cruci, sărbătoare mare pentru creștinii ortodocși. Tradiții și obiceiuri

Pe data de 14 septembrie, creștinii sărbătoresc Înălțarea Sfintei Cruci sau Ziua Crucii. Potrivit tradiţiilor, de Înălțarea Sfintei Cruci, se strâng ultimele plante de leac (boz, micşunele, mătrăgună, năvalnic) împreună cu buchet de flori şi busuioc, la biserică, pentru a fi puse în jurul crucii şi a fi sfinţite.

Plantele astfel sfinţite se păstrează apoi în casă, la icoane sau în alte locuri ferite, fiind folosite pentru vindecarea unor boli, dar şi la farmecele de dragoste.

Tradiția spune că această dată este cea care vesteşte sfârşitul verii şi începutul toamnei. În folclor se spune că șerpii se întâlnesc și produc o mărgică, ”piatra nestemată”, care, potrivit tradiției din bătrâni, ar vindeca orice boală.

Conform teologilor, la data de 14 septembrie se sărbătoresc amintirea a două evenimente deosebite legate de lemnul Sfintei Cruci: Înălţarea Sfintei Cruci pe care a fost răstignit Mântuitorul Hristos şi Sfinţirea bisericii Sfântului Mormânt, construită deasupra mormântului Domnului de către împăratul Constantin cel Mare.

Înălţarea solemnă a Sfintei Cruci, pe care a fost răstignit Mântuitorul Iisus pe Muntele Golgota de către episcopul Macarie al Ierusalimului, a avut loc în ziua de 14 septembrie în anul 335. La acest eveniment solemn, documentele vremii precizează că au participat numeroşi episcopi şi foarte mulţi credincioşi, iar episcopul Macarie a dorit ca toţi cei prezenţi la eveniment să vadă Cinstita Cruce.

În data de 14 septembrie, creștinii țin post aspru, Crucea aducând aminte de Patimile și moartea Mântuitorului. Cine ține post negru își va vindeca atât trupul cât și sufletul. Cine lucrează va atrage asupra sa primejdii. Pentru belșug și spor, se păstrează în portofel, monede sfințite.

Înălțarea Sfintei Cruci mai este cunoscută și sub denumirea de Cârstovul Viilor, deoarece se marchează începutul culegerii viilor.