Spania, Portugalia, Italia, Grecia şi Bulgaria ar fi cel mai puternic afectate, agricultura suferind de pe urma secetei o pierdere de randament ce ar putea urca la 25%, iar veniturile din turism ar putea scădea cu 5 miliarde euro pe an, se arată într-un studiu prezentat miercuri de Centrul comun de cercetare al Comisiei Europene.
Impactul va fi mai puţin important în Europa Centrală, zonă cuprinsă între Irlanda, Olanda, Franţa, România şi Polonia, chiar dacă aceste state vor fi afectate de creşterea fenomenului inundaţiilor.
În schimb, ţările din nordul UE ar putea profita de pe urma încălzirii globale.
"Danemarca, Suedia, Finlanda, Estonia, Letonia şi Lituania ar fi singurele ţări din UE care ar beneficia de pe urma încălzirii globale, cu creşteri de 0,5%-0,7% pe an, în special datorită impactului pozitiv asupra agriculturii, al pagubelor mai mici cauzate de inundaţii şi a unor venituri mai mari din turism", se precizează în studiu.
"Dacă anticipările privind schimbările climatice din 2080 s-ar produce în prezent, UE ar trebui să facă faţă unei scăderi anuale cu între 20 şi 65 miliarde euro a produsului intern brut (PIB), în funcţie de creşterea temperaturii în UE (între 2,5 grade şi 5,4 grade Celsius)", avertizează autorii raportului.
Rezultatul ţine cont de patru domenii sensibile la schimbările climatice, respectiv agricultura, inundaţiile, modificările în zone de coastă odată cu deplasarea populaţiei şi turismul. Studiul a luat în calcul mai multe scenarii de creştere a temperaturii (de la 2,5 grade C la 5,4 grade C) şi a nivelului mării (de la 48 cm la 88 cm) în UE pentru 2080.
În cel mai pesimist scenariu, inundaţiile provocate de mare şi costul deplasării populaţiei ar reduce nivelul de trai anual al europenilor cu 0,46% şi ar afecta în fiecare an între 775.000 şi 5,5 milioane persoane în plus faţă de datele actuale. În agricultură, producţia ar scădea randamentul culturilor cu 10% în fiecare an.
Inundaţiile ar afecta între 250.000 şi 400.000 persoane în plus anual şi ar reduce nivelul de trai cu 0,24%, ca urmare mai ales a pagubelor provocate în construcţii.
Autorii studiului avertizează că costul global la nivelul planetei ar putea să fie chiar mai mare, deoarece în acest raport nu au fost luate în calcul criterii neeconomice, precum biodiversitatea, ecosistemul şi catastrofele naturale.
Sursa: Newsin
Acest articol nu reprezintă consultanță financiară.
Newsletter zilnic money.ro
BET, curs valutar, știrea zilei — în 2 minute, înainte de 7:00.
