Cine va plăti? Aceasta este întrebarea la care va trebui să răspundă raportul anchetei demarate în cazul clădirii de birouri de lângă Biserica Armenească. Sistemul de protecţie împotriva incendiilor a funcţionat doar în documentaţia depusă de constructor pentru avizele PSI. Cert este că imobilul nu era dotat cu sistem de stingere automată a incendiului, spun inspectorii pentru situaţii de urgenţă.

"Ei au trecut acolo o apreciere, o estimare că în clădirea respectivă pot intra atâtea persoane, că va exista o anumită sarcină termică, pentru că au, la rândul lor, specialişti angajaţi care calculează că sunt 100 de birouri cu 100 de calculatoare şi o sarcină termică de un anumit tip", explică Anca Onofrei, purtător de cuvânt ISU.

Arhitecţii şi proiectanţii spun, pe de altă parte, că nu s-ar fi aşteptat ca o clădire clasa A să ardă ca o foaie de hârtie. Totuşi, niciun specialist nu vrea să se pronunţe înaintea rezultatului investigaţiei.

"Discuţia dacă avea nevoie de instalaţie de stingere cu sprinkler - asta e tot. Dar există şi variante şi avea hidranţi uscaţi. Ce e destul de clar e că materialul de placaj nu cred că era conform normelor", a precizat Gheorghe Pătraşcu, arhitect şef al Primăriei Capitalei.

Costul măsurilor de protecţie împotriva incendiilor pentru clădiri foarte înalte, pe structură metalică, este foarte ridicat, spun experţii.

"Costul protejării structurii poate să varieze între 15 şi 50% din costul structurii metalice în sine", a declarat Dragoş Marcu, director general Popp şi Asociaţii.

Investigaţia demarată de autorităţi va scoate la iveală care sunt cauzele şi condiţiile în care s-a întins incendiul. Interesele financiare din jurul acestui scandal sunt de zeci de milioane de euro, apreciază jucătorii de pe piaţa asigurărilor.