Deşi premierul Boc a anunţat, săptămâna trecută, că 9.200 de bugetari urmează să-şi piardă locurile de muncă, miniştrii au prezentant, după şedinţa de Guvern, un număr de posturi care vor dispărea, inclusiv locuri vacante, care nu mai sunt bugetate de la începutul anului.
Cele mai bizare exemple sunt în cadrul Ministerul Mediului, unde vor fi desfiinţate 444 de posturi, din care doar 31 erau ocupate, făcându-se o economie anuală de 17 milioane de lei, sau la Ministerul Dezvoltării, unde, de asemenea, din 271 de posturi desfiinţate, 240 erau deja libere, iar economia la buget va fi de un milion de lei pe lună. De aici rezultă că un angajat de la Ministerul Mediului avea un venit salarial lunar de peste 45.000 de lei, în timp ce la Ministerul Dezvoltării media veniturilor celor care urmează să plece era de 32.000 de lei pe lună.
În acelaşi timp, reprezentanţii unora dintre instituţiile care urmează să fie desfiinţate sau comasate reclamă modul în care se face restructurarea agenţiilor şi susţin că dezorganizarea abia acum începe, în unele cazuri întâlnindu-se situaţia în care trebuie desfiinţate mai multe posturi decât sunt în organigramă. Instituţii precum Agenţia Română pentru Investiţii Străine (ARIS) sau Institutul Naţional pentru Administraţie (INA) vor fi trasformate în direcţii în subordinea altor entităţi, dar sunt păstrate Administraţia Sistemului Naţional Antigrindină, Agenţia pentru Studierea Holocaustului sau Institutul Naţional de Cercetare pentru Sport.
“Efectul desfiinţării INA şi a subordonării lui Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici va fi pierderea a peste şase milioane de euro, din fonduri europene, pe proiecte pe care instituţia le are deja în derulare. INA a fost organizată după legislaţia europeană, iar transformarea sa într-un serviciu fără personalitate juridică anulează contractele semnate până acum”, a declarat pentru Business Standard directorul INA, Mircea Coşea.
El a precizat că dintr-un total de 108 posturi aprobate, la INA sunt ocupate doar 95, însă Guvernul cere să fie tăiate 170. Coşea explică situaţia prin faptul că aceia care au decis acest lucru au luat în calcul şi personalul unor centre de pregătire profesională care nu aparţin INA. Directorul Institutului a mai spus că INA se autofinanţează şi plăteşte salariile din contractele pe care le derulează, salariile fiind acoperite până la sfârşitul anului.
“Nu m-a consultat nimeni, nu s-a făcut o consultare sau o analiză. Înţeleg că deja se lucrează la Ministerul de Justiţie la actele prin care vor fi desfiinţate aceste posturi”, a spus Coşea. ARIS va fi, de asemenea, desfiinţată, urmând să devină o direcţie în cadrul Ministerului pentru IMM-uri şi Mediul de Afaceri. Agenţia are în prezent 23 de angajaţi.
Contactaþi de Business Standard, reprezentanþii ARIS nu au dorit sã comenteze, în schimb, fostul preºedinte al instituþiei, Marian Sãniuþã, a criticat decizia Guvernului. “Desfiinţarea ARIS-ului, ca instituţie de sine stătătoare, este greşită, pentru că era un organism mai puţin politizat, ce întreţinea relaţia cu capitalul străin care venea în România. Trecerea ei în subordinea unui minister, care este o instituţie politică, o va transforma într-o structură birocratică, subordonată politic, de care oamenii de afaceri străini vor sta departe”, a declarat Săniuţă, care a fost primul preşedinte al ARIS, în perioada 2002-2004.
El a explicat că desfiinţarea acestei instituţii ar putea încorda şi relaţiile cu Banca Mondială, fiind creată la iniţiativa organismului financiar internaţional. “Nu cred că Ministerul pentru IMM-uri va avea puterea să atragă în România investiţii străine de anvergura celor atrase până acum de ARIS. Pe de altă parte, structurile investitorilor străini din România vor rămâne fără un partener de discuţii”, a spus Săniuţă.
De la înfiinţare şi până în prezent, prin intermediul ARIS au fost aplicate peste 100 de proiecte de investiţii cu o valoare totală de 4,2 miliarde de euro, creându-se peste 50.000 de locuri de muncă. În anul în curs s-au primit 22 de intenţii de proiecte de investiţii cu o valoare de 1,5 miliarde de euro.
Unificarea Inspecţiei Sociale cu Inspecţia Muncii a atras atenţia sindicatelor, care susţin că, prin această reorganizare, puterea de control a Inspecţiei Muncii va fi diminuată. “Inspecţia Muncii nu este doar «o agenţie printre multe altele», ci reprezintă singura instituţie care garantează protecţia lucrătorilor în muncă. Inspecţia Muncii este singurul organism de control efectiv al relaţiilor de muncă şi al corectei aplicări a legistaţiei muncii, inclusiv în folosul statului. Prin această unificare, Ministerul Muncii anihilează, practic, instituţia, ceea ce reprezintă un atentat grav la rolul şi puterea Inspecţiei Muncii, care este oricum deficitar”, a spus preşedintele Cartel Alfa, Bogdan Hossu.
Guvernul a anuţat, ieri, că restructurarea agenţiilor guvernamentale, decisă în şedinţa de miercuri a Executivului, presupune păstrarea a 113 agenţii dintr-un total de 226, cu reducerea a 10.544 de posturi bugetate, din care 8.971 sunt posturi ocupate, iar economiile la buget însumează 52 milioane de euro anual.
Guvernul desfiinţează, astfel, şi peste 1.500 de posturi neocupate dintre cele 137.000 a căror finanţare a fost blocată la începutul anului, prin urmare, economia la buget de pe urma desfiinţării acestor posturi este zero.
Marea restructurare
- Din 226 de agenţii guvernamentale vor rămâne 113
- 10.544 de posturi bugetate vor fi reduse, din care 8.971 sunt posturi ocupate, 1.583 sunt vacante, dar bugetate
- 30 de societăţi comerciale sunt incluse în planul de restructurare a Ministerului Economiei
- Guvernul spune că includerea veniturilor proprii ale instituţiilor finanţate exclusiv sau parţial din venituri proprii la bugetul de stat va aduce în plus o economie de peste 100 milioane de euro
