Încet, înspre Europa

La o săptămână de la arestarea lui Ratko Mladic´, glasurile celor care preziceau o mulți­me de lucruri frumoase pentru Balcani încep să se stingă. Mladic´, fostul lider al sârbilor bosniaci, a fost condamnat de către Tribunalul iugoslav pentru crime de război încă din 1995. Cea mai cruntă acuzație care i se aduce este aceea de genocid; el ar fi ordonat uciderea a 8.000 de musulmani bosniaci, bărbați și băieți, după căderea Srebreniței, în iulie 1995.

Arestarea și procesul de la Haga vor avea cu siguranță reverberații multiple. Dar pe măsură ce euforia unora și furia altora se potolesc, reverberațiile ar putea să fie mai puțin dramatice decât sugerează mulți observatori străini. Zoran Lucic´, care conduce grupul de analiză sârb CESID, n‑are dubii: nu va fi nici un „efect Mladic´“ acasă. Un sondaj realizat la scurt timp după arestare arată că 51% din respondenți sunt împotriva extrădării lui Mladic´, în timp ce 40% îl consideră un erou. Experiența îi spune lui Lucic´ că sârbii respectivi ar putea fi supărați „pentru o foarte scurtă perioadă: o zi“.

PROBLEME? „Efectul Mladic´“ ar ­putea fi resimțit mai puternic în Uniunea Europeană. Guvernul sârb face eforturi disperate ca țara să fie desemnată candidat oficial la UE în decembrie, pentru ca mai apoi să poată organiza alegeri pe care să le câștige pe seama succesului european.

Dacă luăm în considerare acest obiectiv, arestarea lui Mladic´ este extrem de importantă, deși nu e suficientă. Pe lângă reformele obișnuite, cum ar fi să demonstreze că are un sistem judiciar independent, Serbia va fi nevoită să ajungă la niște înțelegeri cu Kosovo, țară ce și‑a declarat independența în 2008, pentru a da impresia că ancestrala lor dușmănie ar putea să se stingă într‑o bună zi. Serbia se va strădui să‑și asigure statutul de candidat, dar, crede Lucic´, obținerea candidaturii nu va asigura câștigarea alegerilor viitoare pentru Partidiul Democrat al președintelui Boris Tadic´.


Locurile de muncă și economia în general sunt în acest moment temele de interes maxim pentru votanți. Pe de altă parte, nici opoziția, în principal Partidul Progresului din Serbia, s‑ar putea să nu aibă mari beneficii. Liderul opoziției, Tomislav Nikolic´, a reacționat ca un iepure speriat la arestarea lui Mladic´, declarând doar că a fost „surprins“. Dacă și‑ar fi exprimat satisfacția, ar fi pierdut din votanți; dacă ar fi condamnat arestarea, și‑ar fi pierdut respectabilitatea pe care s‑a chinuit să și‑o câștige în străinătate. De altfel, până în 2008, Nikolic´ a fost președintele executiv al Partidului Radical, al cărui lider este acum și el judecat la Haga pentru crime de război. Va avea totuși vreun efect arestarea lui Ratko Mladic´ în „Iugosferă“, așa cum sunt uneori numite țările din fosta Iugoslavie? Poate mai puțin decât speră unii.

Arestarea arată doar că Serbia este decisă să‑și respecte angajamentele internaționale. Însă același mesaj a fost transmis și în 2008, atunci când a fost arestat Radovan Karadžic´, comandantul trupelor sârbo‑bosniace. Mesajul s‑a repetat și atunci când Tadic´ a participat la comemorarea victimelor de la Srebrenița și când a forțat adoptarea unei rezoluții parlamentare, în 2010, prin care era condamnat masacrul.

Bosniacii, croații și kosovarii care insistă că Serbia nu s‑a schimbat nu vor fi convinși nici de data asta. La fel cum nici sârbii bosniaci, aceia care au demonstrat pentru a‑l susține pe Mladic´, nu se vor împăca peste noapte cu statul bosniac pe care Mladic´ voia să‑l distrugă.

PROBLEME. Oficialilor europeni le place să vorbească despre un fel de „regată“: fiecare țară balcanică navighează elegant spre Europa în cursa completării procesului de aderare. În realitate, fostele state iugoslave și Albania sunt ca niște hârburi de mașini, ce se deplasează zdrăngănind din toate încheieturile, uneori defectându‑se, alteori dând înapoi. Toate țările balcanice, într‑o măsură mai mare sau mai mică, au probleme ce le‑ar putea bloca aderarea. Printre obstacole se numără crima organizată, corupția, favoritismul politic și supunerea presei în fața intereselor politice și comerciale.

Citeste mai departe articolul in MONEY EXPRESS