Independența energetică trebuia să vină din cărbune. Cum au ajuns SNLO și CNH pe marginea prăpastiei?

Societatea Naţională a Lignitului Oltenia (SNLO) şi Compania Naţională a Huilei (CNH) sunt principalii jucători de pe piaţa internă de cărbune. Ambele companii se află însă în situaţii financiare care cu greu nu sunt clasificate drept dezastruoase. Problema lor principală este că lucrează doar pentru companii de stat sau firme din subordinea autorităţilor locale din care majoritatea, din varii motive, nu plătesc ce consumă, spun experţii din piaţa locală. Reamintim că aproximativ 40% din producţia de energie din România se bazează pe cărbune.

SNLO a înregistrat în prima jumătate de an pierderi de peste 31 milioane de lei (7,4 milioane de euro), în timp ce pe anul 2008 consemnase tot pierderi, dar acestea erau de numai 26 milioane de lei (şapte milioane de euro).

“Dintre cele 31 milioane de lei, circa 13 milioane erau pierderi financiare, iar restul de aproximativ 19 vin din exploatare, pentru că producţia de cărbune a fost cu aproape 30% mai mică în prima jumătate de an”, a explicat ieri pentru Business Standard, Daniel Burlan, directorul general al companiei de stat.

Potrivit lui, 2008 a fost primul an de pierderi, după ce în 2006 şi 2007 compania înregistrase profituri. “Lipsa de bani a statului, care nu a trimis subvenţiile la CET-urile locale sau către RAAN, se reflectă la noi în bilanţ, pentru că respectivele societăţi nu îşi plătesc datoriile către SNLO”, a explicat Daniel Burlan.

SNLO are de recuperat de la o serie de CET-uri locale şi de la RAAN circa 370 mil. lei (88 mil. euro) şi în acelaşi timp compania are de plătit la bugetul de stat şi la furnizori 175 mil. lei, respectiv 40 mil. lei. În total, datoriile SNLO se ridică la circa 215 mil. lei (51,2 mil. euro).

Compania va concedia cel mai probabil din septembrie 600 de angajaţi, parte a unui program de restruc­turare ce se va derula până în 2012. Aceştia vor primi câte 29.000 de lei fiecare, în total 17,4 mil. lei (4,1 mil. euro), bani care au fost deja prevăzuţi în bugetul companiei.

“Şi SNLO şi CNH au fost afectate puternic în prima jumătate de an de scăderea comenzilor de cărbune. SNLO, în general, este o companie profitabilă, dar acum se află într-un blocaj financiar”, a comentat pentru Business Standard Sorin Găman, director general adjunct în cadrul Ministerului Economiei, responsabil de minerit.

Potrivit lui Găman, CNH, companie care este cel mai mare datornic la bugetul de stat şi ale cărei debite neachitate se încearcă a fi şterse cu acordul UE, va restruc­tura în curând 600 de posturi, la fel ca şi SNLO. CNH are circa 10.700 de angajaţi şi producţia sa de huilă este subvenţionată până la finele lui 2010. Problema CNH este că, deşi primeşte subvenţii tot nu-şi acoperă costurile de producţie, au explicat surse apropiate companiei.

"Neplata datoriilor de la companii de stat sau autorităţi locale către alte firme de stat trenează de ani buni. Este imposibil să dezvolţi nişte societăţi când ele nu sunt plătite pentru munca prestată”, a mai explicat Găman. CNH avea la finele lunii iunie datorii bugetare de 3,3 mld. lei (circa 800 milioane de euro).