Indicatorul de Încredere Macroeconomică calculat de Asociația CFA România a stagnat în septembrie 2025, menținându-se la un nivel asociat cu condiții de recesiune, explică economistul Adrian Codirlașu, președintele Asociației care reunește specialiști din domeniul investițiilor, transmite HotNews.
Indicatorul confirmă o economie fragilă și presiuni dinspre politica fiscală
Adrian Codirlașu avertizează că atât nivelul general al indicatorului, cât și componentele sale continuă să semnaleze o economie vulnerabilă, cu riscuri majore provenind din zona fiscală.
„Pentru prima oară în acest episod inflaționist, majoritatea analiștilor anticipează o scădere a ratei inflației comparativ cu nivelul actual. Totuși, procesul dezinflaționist va fi lent. Iar politica fiscală rămâne principalul risc pentru inflație și în anul următor”, a declarat Codirlașu.
Economie în stagnare, încredere sub 40 de puncte
Indicatorul general a crescut marginal, cu doar +0,3 puncte față de august, însă cele două componente ale sale au evoluat divergent:
- Condițiile curente au scăzut cu 4,8 puncte, la 38,6;
- Anticipațiile pe 12 luni au crescut cu 2,8 puncte, la 37,0.
Ambele valori rămân mult sub pragul de 50 de puncte, care separă percepția pozitivă de cea negativă, un semnal clar de pesimism economic.
Inflația: presiuni mai mici, dar risc fiscal ridicat
Analiștii CFA estimează pentru septembrie 2026 o rată medie a inflației de 7,18%, față de 9,88% în prezent. Deși peste 60% dintre respondenți anticipează o scădere, niciunul nu se așteaptă la o revenire rapidă la ținta BNR de 2,5%.
„Dezinflația există, dar e lentă, o combinație de cerere încă mare, deficite bugetare ridicate și costuri salariale care cresc mai repede decât productivitatea”, arată comunicatul CFA România.
Leul sub presiune
Aproape 88% dintre analiști anticipează deprecierea leului în următoarele 12 luni.
- 5,1216 lei/euro peste 6 luni
- 5,1841 lei/euro peste 12 luni
Această tendință reflectă atât presiunile externe, cât și vulnerabilitățile interne – deficite ridicate și datorie publică în creștere.
Deficitul bugetar și datoria publică, în creștere
Anticipațiile privind deficitul bugetar pentru 2025 au urcat puternic, la o medie de 8,6% din PIB, cu aproape un punct peste estimările anterioare.
Totodată, datoria publică este estimată să ajungă la 59% din PIB în următoarele 12 luni, apropiind România de pragurile de alertă fiscală ale UE.
„Deficitul bugetar e principalul risc sistemic. În absența unei consolidări fiscale, presiunea pe curs, pe dobânzi și pe ratingul suveran va continua”, avertizează CFA România.
Creștere economică modestă și riscuri de recesiune
Pentru 2025, analiștii prognozează o creștere economică reală de doar 0,8%, cu posibilitatea unei recesiuni tehnice, discutată de o parte dintre participanți.
Randamentele titlurilor de stat rămân ridicate:
- 7,17% pe 5 ani
- 7,27% pe 10 ani
Aceste valori sugerează că piețele încă percep România ca pe un emitent cu risc crescut.
Piața imobiliară, între stagnare și supraevaluare
61% dintre analiști anticipează stagnarea prețurilor locuințelor în următoarele 12 luni.
Jumătate dintre respondenți consideră că prețurile sunt supraevaluate, iar 46% cred că ele sunt corect evaluate — semn al unei posibile perioade de blocaj după creșterile accelerate din anii precedenți.
Ratingul de țară rămâne stabil, dar riscurile cresc
O întrebare nouă din sondaj a vizat riscul retrogradării României la categoria „junk”.
83% dintre analiști cred că țara își va păstra ratingul investment grade în următoarele 12 luni, însă marja de siguranță se îngustează.
Indicatorul CFA România este publicat lunar de peste 14 ani și evaluează anticipațiile profesioniștilor din investiții privind economia românească pe un orizont de 12 luni.
Scorul variază între 0 (lipsă totală de încredere) și 100 (încredere deplină).
Asociația CFA România reunește peste 270 de membri și 140 de candidați, deținători sau aspiranți la titlul Chartered Financial Analyst (CFA®), una dintre cele mai prestigioase certificări financiare din lume.
