Industria prelucrătoare a pierdut 180.500 de angajaţi în 11 luni

Domeniul din care s-au evaporat cele mai multe locuri de muncă a fost industria prelucrătoare, cu un minus de peste 180.500 de angajaţi. În schimb, domeniile bugetare au continuat să-şi dezvolte organigrama şi în criză - personalul din sănătate a crescut cu 7.500 de angajaţi, administraţia a mai înghiţit 4.700 de oameni, iar educaţia a crescut cu 2.500 de persoane.

În topul industriilor lovite de recesiune se mai află construcţiile, care au renunţat la 58.700 de angajaţi după septembrie 2008, comerţul, cu o pierdere de 40.700 de joburi, industria extractivă, cu un minus de 9.400 de angajaţi, agricultura, cu 10.900, şi transportul, cu 8.200. Numărul total al locurilor de muncă sacrificate în primele zece luni de criză (octombrie 2008-iulie 2009) a fost de 315.000, ceea ce indică o viteză de contracţie a pieţei muncii de peste 1.000 de joburi pe zi.

Numărul judeţelor din România care au peste 200.000 de locuri de muncă s-a redus în perioada de criză de la patru la trei. Constanţa a coborât sub prag, trecând de la 201.200 de salariaţi la 189.500. Au rămas, în afară de Bucureşti, doar Clujul (cu 204.000 de angajaţi) şi Timişul (216.000). Cu peste 100.000 de angajaţi au rămas 17 judeţe, după ce Maramureşul a ieşit din acest grup al marilor angajatori, iar alte trei sau patru sunt ameninţate cu ieşirea, dacă se păstrează ritmul actual al concedierilor.

Două judeţe şi-au triplat numărul şomerilor în perioada septembrie 2008-iulie 2009: Timiş (a urcat de la 4.500 la 12.500) şi Bistriţa Năsăud (de la 2.600 la 8.100). Alte 13 judeţe şi-au dublat cifrele şomajului, în aceeaşi perioadă critică pentru economia românească, când măsurile anticriză au fost extrem de puţine.

Eugen Preda, director în cadrul ANOFM, spune că numărul disponibilizărilor ar fi fost şi mai mare dacă Guvernul nu ar fi luat două măsuri anticriză pe piaţa muncii, una activă şi una pasivă. “Cea activă se referă la facilitatea acordată angajatorilor de a nu plăti contribuţiile sociale pe o perioadă de trei luni pentru angajaţii aflaţi în şomaj tehnic. Măsura pasivă a fost aceea de prelungire a perioadei de acordare a indemnizaţiei de şomaj cu trei luni”, explică Preda. Potrivit acestuia, cifrele reale ale şomajului în România sunt cu minimum două puncte procentuale mai mari decât cele oficiale.

Celelalte ţări din Europa de Est au reacţionat mai rapid şi mai hotărât pentru stoparea şomajului. Potrivit unui studiu al PricewaterhouseCoopers, ţările din regiune au optat pentru măsuri fiscale în vederea combaterii crizei (cum ar fi reducerea contribuţiilor sociale), pentru acordarea unor subvenţii companiilor, în scopul păstrării sau creării de locuri de muncă, precum şi subvenţii pentru reconversia angajaţilor.

“Un program de integrare profesională a şomerilor nu ar putea performa dacă ar fi aplicat la modul general, la nivel naţional. El ar trebui particularizat în funcţie de diferenţele zonale, care sunt, de multe ori, considerabile. Reconversia profesională ar trebui însoţită de măsuri de stimulare a relocării, acolo unde este cazul", a declarat Cristina Pasat, director general al firmei Professional. Alte state au programe în acest sens, joburile considerate mai puţin atractive sunt remunerate suplimentar, spune aceasta.